DACĂ TE APUCĂ PANDALIILE...(905)
Servitorii din prima linie și-au întărit pozițiile în jurul șefului lor suprem, înconjurându-l cu un gard viu greu de escaladat în condițiile interne actuale. Pe aici nu se trece! Și alte lozinci mobilizatoare de genul “Nu staționați!” sau “Nu întrebați, că răspuns tot nu o să aflați!” Dacă apare întâmplător în anticameră “bossul”, intră în vigoare alerta bucovineană “Nu puni mâna!” Ar putea să-i fixeze și o alarmă electrică, dar e rău conducător! Șefii barosani au mania gărzilor de corp. Se cred importanți și vânați! Fițe de carcalaci cu scorpioni falși în coadă!
Te apucă pandaliile! Cine își mai pierde vremea cu ei? Azi, cu doi viruși bine antrenați prin spitalele noastre, luați de la un pescar amator, nici măcar profesionist, dacă te apucă pandaliile, poți să pui de un atentat! După epidemie, ne-am ales și noi cu o informație clară. Știm acum cu precizie că nu avem unde să ne ascundem! Nici în gaură de șarpe, nici în gaură de șoarece! Cât este pământul ăsta de rotund, nu mai găsești o ascunzătoare ca lumea! Chiar un ultim “Cuibușor de nebunii”! Sau poate că este prea rotund! Cum cine? Pământul! Cu vestea asta, domnilor, am dat faliment!
Credeam că fac și eu un ban cinstit cu epidemia...Am cumpărat 100 de găuri de șarpe gata mobilate cu gândul să le închiriez în țările calde...Dar dacă zici că oricum ne găsesc cu tot felul de gărgăuni așezați pe ață! Se mai merită investiția? Nici pe planeta Gărgăunilor? Am auzit că Ghiță bântuie pe acolo. Chestia cu extrădarea a fost una din glumele lui proaste! Acum sărbătorește victoria lui Kovesi la CEDO!
Te apucă pandaliile! E din ce în ce mai dificil, ca simplu jurnalist antipatic, să deschizi direct ușa unui patron sau a unui directoraș! Este o adevărată performanță să obții o întrevedere cu unul dintre “greii” județului! Eu, de pildă, am ajuns în birou, pe planeta lui Gabi Comănescu, abia după ce a “garantat” pentru mine Mircea Banias! Omul și-a pus obrazul în joc ca să fiu primit într-o scurtă audiență. Puternic și greu de refuzat, la vremea respectivă, domnul Banias! În mâinile sale se afla atunci soarta Partidului Democrat. Ca și soarta ziarului pe care am vrut să îl fac cu Gabi Comănescu, dar domnia sa nu s-a arătat interesat de oferta mea. Mult mai târziu, mult, am aflat că ar fi spus că nu îi place cum scriu eu! Nici mie nu îmi place cum ranfluează domnia sa! Mai bine amenaja un muzeu subacvatic al oilor!
Glumesc. Dacă domnul Comănescu, de la GSP, este un privat arogant, asta e treaba domniei sale și nu îl poți obliga să te primească la el în curte! Poți să scrii însă liniștit și cu sufletul împăcat că măcar ai încercat! Problema etică nu este la Comănescu, ci la conducătorii promovați și plătiți din banii statului...Sunt unii care s-au baricadat pur și simplu în spatele secretarei. Care directoraș fiind mic de statură, riscă să fie confundat cu un soldat japonez care patrulează prin tranșee ca în timpul celui de-al doilea război mondial. Am spus “secretară”? Rectific. Corect sună “secretare”. Banala dactilografă, doamna aceea sfioasă, mereu zâmbitoare și amabilă, care stenografia în picioare și bătea la mașina de scris cu o uimitoare îndemânare, fără greșeli de nici un fel, a fost dată afară! Cum așa? Zice șeful că nu s-a acomodat cu tehnica mondială de ultimă oră…
Apropo, șefule, cât este ora, ca să îmi notez care sunt intervalele de timp în care minți de îngheață apele! Adevărul este altul și el ține de atitudinea celui care, alunecând pe scări, s-a agățat la întâmplare de niște picioare...Fără să știe, când o bâlbâia pe trepte, l-a apucat chiar pe Dumnezeu de picior! E mare șef! Acum are alte pretenții! Cum o să stea cu o amărâtă de dactilografă, când toți ceilalți colegi cu funcții importante și-au făcut o adevărată infuzie de tinerețe! Drăcoase rău, secretarele domnului director general! Ba, pardon. Și consiliere! Se pricep la toate cele ce sunt pe pământ! Inclusiv la presă!
Mă gândesc să mă recalific...Suntem într-o nouă dictatură! Dictatura secretarelor!
Te apucă pandaliile! Dai în bâlbâială!
