De ce sunt nemulţumiţi primarii din comunele constănţene

Astăzi, în sala de ședințe a Primăriei Cumpăna a avut loc seminarul cu tema “Reforma administrativ- teritorială în rural. Priorităţi şi mecanisme”, susținut de Sorin Ioniţă – Preşedinte Expert Forum (EFOR), care s-a adreseazat în primul rând primarilor, dar şi consilierilor locali, secretarilor de comună, directorilor economici, directorilor de şcoală, liderilor de asociaţii agricole de pe raza comunei, în general persoanelor informate şi preocupate de problemele publice.

Participanții la seminar au fost reprezentanți al comunelor: Pecineaga, Horia, Mereni, Chirnogeni, Albești, Peștera, Topalu, Seimeni, Cuza-Vodă, Cumpăna, Grădina, Târgușor, Poarta Albă, Amzacea, Mihail Kogălniceanu, Saraiu, prin primari, viceprimari, secretari, sau funcționari publici desemnați.

Au fost prezentate modele ale statelor Uniunii Europene privind reorganizarea teritorială, discutându-se consolidatea nivelului de bază, în special pentru comune.

Reprezentanții administrației publice locale au expus punctele de vedere privind reforma administrativ teritorială în rural, precizând faptul că reformele radicale sunt mai mult discutate decât implementate, provocate de dificultăți politice, opoziţie în teritoriu.

Edilii comunelor au precizat avantajele și dezavantajele reformei administrative. Filiala Județeană Constanța a Asociației Comunelor din România susține păstrarea comunelor în forma actuală, având în vedere faptul că numărul de locuitori, deși mic, este raportat la o suprafață mare de teren (ex. O comună cu 1.500 locuitori de întinde pe o suprafață de 15.000 ha teren).

Personalitatea juridică a unităților administrativ-teritoriale îi oferă rădăcini locuitorului din mediul rural, care astfel își păstrează identitatea, originea. Tocmai de aceea, comunele membre ale Filialei Județene Constanța a ACoR lucrează prin acorduri de cooperare, în interesul locuitorilor din mediul rural, care au nevoie de servicii publice acasă, în localitatea de domiciliu, dar și în sprijinul administrației publice locale (servicii de audit, servicii de expertiză fiscală, de urbanism și amenajarea teritoriului, servicii juridice).

Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară oferă posibilitatea accesării de fonduri nerambursabile europene, pentru proiecte mari, precum și gestionarea acestora de către echipe de experți. Se pune accent pe adoptarea și întărirea legilor privind funcționarea A.D.I.-urilor și a Zonelor Metropolitane, în vederea realizării de investiții majore, derulate prin polii de creștere: drumuri intercomunale, transport metropolitan, educație, sănătate, cultură, etc.
Ca dezavantaje, această reorganizare teritorială nu reduce mereu costurile financiare, sporesc birocrația, funcționează mai greu din cauza blocajelor politice și a încetinirii procesului decizional.

Situația din România se prezintă astfel: s-au înmulțit nejustificat municipiile și orașele, înregistrându-se pierderi privind eligibilitatea obținerii fondurilor pentru implementarea proiectelor UE.

De asemenea, s-a înregistrat o înmulţire a comunelor care nu se explică prin factori obiectivi: demografie, izolare geografică, existând o mare dependență financiară a comunelor rurale de nivele superioare.

În ceea ce privește dependența financiară în rural, sub un sfert din comune (650) acoperă cheltuielile de personal din venituri proprii + cota IVG, 24% din comune (685) au cheltuieli salariale mai mult decât duble faţă de baza de resurse proprii (VP + cota IVG) - autonomia lor financiară este fictivă. Se constată o lipsă de venituri fiscale majore pe care statul să le poată ceda UAT-urilor, un exemplu în acest sens fiind încasarea impozitului și contrubuțiilor aferente venitrurilor din activități agricole, precum și a accesoriilor pentru neachitarea la scadență a acestora, datorate de contribuabilii cu domiciliul în raza teritorială.
Pe lângă tema dezbătută la acest seminar, au fost discutate și alte probleme organizatorice ale Filialei Județene Constanța a ACoR.

Primarii comunelor constănțene au discutat problema desfășurării activității compartimentului de audit public intern, prin realizarea unui plan de misiuni pentru anul 2014, precum și extinderea numărului de comune care să-și însușească Acordul de Cooperare în acest sens.

Referitor la impozitul pe venitul agricol, decizia privind colectarea și virarea acestuia aparține fiecărei unități, având în vedere cheltuielile cu deplasarea, pe distanțe destul de mari, pentru a depune zilnic în trezoreria statului sumele colectate.

Pe lângă atelierele de lucru ce s-au desfășurat, a fost discutată oportunitatea înființări Grupurilor Locale de Tineri, care vin în sprijinul tinerilor și uaturilor.

În încheiere, participanților le-au fost aduse la cunoștință propunerile privind programele de finanțare pentru perioada 2014-2020.