Adunate de pe plajă - CXVII

AMALGAME

* Nicu Alifantis, care anul acesta sărbătoreşte 50 de ani de carieră, a compus special muzica pentru spectacolul de drone de la inaugurarea portului din Jurilovca. "Întoarcerea în port", o melodie de şapte minute, fiind inspirată de cântecele locale şi fiind înregistrată alături de corul Juraveli din Jurilovca.

El a mai spus că a empatizat cu povestea pescarilor, care va fi prezentată de drone. Pescuitul la năvod este o activitate tradiţională pe cale de dispariţie. Dacă acum aproape 30 de ani în complexul Razim-Sinoe existau 17 brigăzi de pescuit la năvod, acum mai sunt doar trei.

Pescuitul la năvod se practică în sezonul rece, atunci când resursa piscicolă se adună în bancuri. Fiecare brigadă avea un vapor care tracta opt bărci şi număra până la 24 de pescari. Bancurile de peşti erau găsite cu ajutorul unei rame ţinută fix de un pescar, iar acesta identifica specia prin vibraţiile transmise de peştele care atingea rama. În momentul de faţă, în Sarichioi nu mai există nicio brigadă de pescuit la năvod, iar în Jurilovca mai sunt trei brigăzi cu câte opt ambarcaţiuni, iar fiecare brigadă numără 16 pescari.

* Nici o navă nu poate acosta în satul tulcean Pătlăgeanca, aflat pe braţul Chilia al Dunării, după ce malul fluviului în zona în care pontonul societăţii Navrom Delta SA s-a surpat, din cauza nivelului crescut al Dunării, a declarat, pentru AGERPRES, directorul executiv al firmei, Nicolae Chichi. El a menţionat că societatea pe care o conduce, singura din judeţul Tulcea care primeşte subvenţii din partea ministerului de resort pentru a asigura transportul regulat de mărfuri şi călători în Deltă, caută soluţii pentru aşezarea pontonului în condiţii de siguranţă şi că, luni, toţi călătorii care au vrut să coboare în Pătlăgeanca au trebuit să fie debarcaţi la Ceatalchioi. El a mai spus că pe braţul Chilia al Dunării există doar o singură infrastructură creată de Administraţia Porturilor Dunării Maritime la Chilia Veche şi a menţionat că în celelalte localităţi există riscul repetării situaţiei din Pătlăgeanca.
 

* Pe pagina sa de FB, Horia Teodorescu, președintele CJ Tulcea scrie:”O amenajare din 2023 trebuie să arate ca atare! Suntem, fără îndoială, obișnuiți cu estetica anilor ’60-’70, cu care am crescut în toate orașele din România. Am întreținut și am reabilitat atât cât s-a putut, însă atunci când suntem nevoiți să schimbăm, trebuie să încercăm să ne aliniem standardelor internaționale actuale. Pe faleză, constructorul a montat un stâlp cu iluminare led, care va reduce consumul de curent electric, fabricat din oțel inoxidabil, astfel încât să reziste la coroziuni. A fost ales un model cu o înclinație de câteva grade, așa cum găsim pe promenadele de-a lungul apei din multe mari orașe, a căror amenajare este admirată cu siguranță și de cei mai aprigi contestatari ai falezei noastre de acasă.”

Alum Tulcea a primit o ofertă nesolicitată pentru vânzarea Sierra Mineral Holdings 1 Ltd (SMHL), o societate înregistrată în Insulele Virgine Britanice, pe care o deţine, şi va analiza potenţiala tranzacţie, potrivit unui raport al companiei transmis Bursei de Valori Bucureşti (BVB). "Societatea anunţă investitorii şi publicul interesat că a primit de la un investitor local din Sierra Leone o ofertă nesolicitată de cumpărare a 100% din capitalul Sierra Mineral Holdings 1 Ltd (SMHL), o societate înregistrată în Insulele Virgine Britanice, deţinută 100% de către Alum SA prin intermediul societăţii Global Aluminium Limited, de asemenea înregistrată în Insulele Virgine Britanice. SMHL operează minele de bauxită ale grupului situate în Sierra Leone. Societatea va proceda la analizarea ofertei nesolicitte şi va anunţa din timp investitorii şi publicul interesat cu privire la orice decizie va lua, legată de o potenţială tranzacţie. Procesul de analiză se va realiza cu încheierea documentelor obişnuite pentru acest tip de tranzacţie", se spune în raport. Alum Tulcea este singura rafinărie de alumină din România, cu o capacitate de producţie de 600.000 tpa. Cea mai mare parte a aluminei fabricate la Tulcea este utilizată de Alro, pentru producerea aluminiului.

În 2009, Alum a fost repornită după un program de modernizare şi retehnologizare, început în februarie 2007. Compania a angajat 470 de persoane, în prezent numărul salariaţilor ajungând la peste 700.

* Casa colecţiilor sau Casa Avramide, cum i se spune acum pe scurt, a fost construită în anul 1897 de armatorul grec Alexe Avramide şi a supravieţuit regimului comunist, datorită gradului avansat de degradare şi a unor oameni care au transformat-o în muzeu, fără să o deterioreze. Directoarea Bibliotecii Judeţene "Panait Cerna", dr. Ligia Dima, a documentat istoricul clădirii în calitate de membru al comisiei de organizare a expoziţiei din Casa Avramide, care a fost deschisă după reabilitarea imobilului de patrimoniu.

Ea a declarat pentru AGERPRES că proprietarul acestuia, Alexe Avramide, s-a născut în anul 1857, după actul de căsătorie, în Ianina, Turcia în acea perioadă. Pentru a construi casa pe care şi-o dorea un simbol al prosperităţii sale, Avramide a adus la Tulcea, prin anul 1897, constructori italieni. Mobilierul şi obiectele decorative au fost, în majoritate, cumpărate din Viena, iar casa a început să fie locuită imediat după finalizare. Familia Avramide deţinea o moară, o fabrică de cherestea şi terenuri, iar în anul 1926 era cel mai important angajator din oraş, produsele realizate la Tulcea fiind exportate în Siria, Palestina, Egipt şi nordul Africii. În anul 1948, moara şi fabrica de cherestea sunt naţionalizate şi administrate de Întreprinderea economică "8 Mai" din Tulcea, iar casa a fost evacuată de comunişti, după ce, în perioada 1944-1950, a fost sediul Comitetului Democratic Grec.

Copiii familiei Avramide au fost trimişi în închisoare de comunişti, iar cei care au supravieţuit detenţiei au locuit ulterior cu chirie în apropiere, pe strada Victoriei, nr. 32, într-o casă ce aparţinea unui grec. În regimul comunist, clădirea a fost Muzeul de Ştiinţele Naturii Delta Dunării, iar oamenii care au cunoscut povestea clădirii au salvat imobilul de patrimoniu. De exemplu, elementele decorative ale clădirii au fost date doar cu var, astfel că ele au putut fi restaurate printr-un proiect finanţat de Uniunea Europeană şi Guvernul României în perioada 2010-2012.

În momentul de faţă, demisolul clădirii găzduieşte evenimente culturale, dar şi ateliere pentru copii. Doar parterul este mobilat cu piese din colecţia Muzeului de Artă şi reface printr-o expoziţie atmosfera de la finele secolului al XIX-lea. În anul 2012, atunci când cele două clădiri de patrimoniu au fost redate publicului, juriul Bienalei Naţionale de Arhitectură din Bucureşti a acordat Casei Avramide premiul secţiunii "Arhitectura patrimoniului cultural - proiecte de conservare, reabilitare, conversie şi restaurare a patrimoniului construit existent". Premiul a fost împărţit de Aurel Eugen Botez şi Andrei Atanasiu, autorii proiectului de reabilitare a clădirii din Tulcea, şi Macalik Arnold, autorul proiectului "Reabilitare sanctuar şi cor la Catedrala Sfântul Mihail din Alba Iulia", aceasta fiind prima distincţie acordată de o organizaţie profesională specializată pentru un proiect de reabilitare derulat în judeţ.

A consemnat moș ION ROATĂ de la ROTATIVĂ