OMENIREA, ÎNCOTRO?(709)
Este întrebarea pe care ne-o adresăm din ce în ce mai des în ultimii trei ani, mai precis de când cea mai mare parte a globului a fost paralizată de infecția cu virusul Sars-CoV-2.
Nici n-am ieșit bine din pandemie și ne-am trezit cu un prim război regional, cel dintre Federația Rusă și Ucraina, ultima susținută de NATO și UE. Nici nu s-a încheiat contraofensiva ucraineană că un alt punct fierbinte al lumii, Orientul Mijlociu, a dat în clocot. Atacul Hamas a redeschis un conflict vechi dintre lumea arabă și Israel, conflict ce reverberează în multe state islamiste de pe mapamond.
Întrebarea care stă pe buzele tuturor este: ce și unde urmează?
Privind pe harta lumii, există cel puțin trei zone de conflict al căror viitor ridică semne de întrebare, în Asia, Orient și Europa, două tendințe de refacere a unor granițe imperiale, Țarist și Otoman, și o nouă linie de putere care, până recent, părea antagonică, adică până în momentul „scăpării” virusului Sars-CoV-2 din laboratorul chinezesc.
Ținta? Șubrezirea poziției Statelor Unite ale Americii în lume, resetarea ordinii mondiale.
Nu strică să ne amintim că pandemia de Covid-19 a lovit în plin an electoral și din plin mandatul lui Donald Trump care, până atunci, revigorase economia americană și restaurase postura de putere mondială incontestabilă. După plecarea sa de la Casa Albă, genunchii SUA au început să tremure, precum cei ai noului președinte, Joe Biden, iar primul semn de slăbiciune majoră a fost retragerea intempestivă din Afganistan. Astăzi, Statele Unite par capabile să susțină fronturile deschise în Ucraina și Israel, însă întrebarea care se ridică este dacă vor putea să țină restul conflictelor înghețate la zero grade și să destabilizeze noua Axă economică a lumii care se conturează tot mai mult în jurul unui BRICS extins cu Iran și Arabia Saudită. De aceea, alegerile din 2024 sunt capitale nu doar pentru viitorul US, ca principală superputere mondială, ci și pentru întreaga lume, întrucât în funcție de numele viitorului președinte de la Casa Albă putem răspunde la întrebarea: „omenirea, încotro?”
