Enache Marian: depresie în paradisul constituțional, simptom și caricatură sau ce-și imaginează el despre cum statul a fost prejudiciat(425)

Nu aș fi scris aceste rânduri dacă un iz de aere puturoase nu ar fi venit dinspre guvernul HuCioBol și curtea constituțională în numele căreia un anume Enache Marian, mlădiță din trăinicia de granit a Frontului Salvării Naționale, al cărui vicepreședinte a fost doi ani, și de pe urma căruia a rămas sânge și-o economie distrusă la sânge.

Ca mlădiță din trunchiul ,,măreț” FSN-ist, m-a trosnit cu elogii la adresa CSAT și curții constituționale de mi-a ,,zdruncinat” fundamentul brăcinarilor încât mi-a venit, dar m-am abținut, să-l fac responsabil de parcursul ulterior al acțiunilor mele viitoare, și anume să așez pe trepiedul sacru al republicii amplasat pe hipodromul din Dealul Cotrocenilor, statuile celor 13 jokeri de care am mai amintit și cu alte ocazii. Același iz puturos de rațiune suficientă sieși m-a ajuns și când s-a declarat, era să zic decartat, garantul și salvatorul democrației constituționale plus statul de drept, mai ușor, bre, matale...

În inventarul următor, administrat didactic în toată diatriba la adresa electorilor desfășurată într-un recent interviu al lui Enache, nu înainte de a fi menționat că el nu dă interviuri și, deci, trebuie să-i lustruim bombeul cu scuipat și cu cenușă pentru asta, am găsit următoarele elemente doctrinare: arbitraj constituțional, control activ de constituționalitate, plenipotența competenței constituționalității, asigurarea constituționalității, instanța constituțională, democrație constituțională, sfera constituționalității, criterii de constituționalitate, justiție constituțională, sancționat constituțional, nucleul dur al constituției. Și totul a fost îmbrăcat în noțiunea hilară de ,,situație excepțională”, invocată de aceeași într-o urare cum mai deplină nici nu îmi putea face. Și care ar fi acea situație? Pe nume să-i spună pot eu zadarnic să mă zbat pentru-a afla.

Mărturisesc, ca și cu alte prilejuri, eu m-am simțit sancționat în cel mai abject mod cu putință, adică golănesc, de cei 9 jokeri ai curții amintite, plus HuCioBolii, pentru că am respectat constituția, prin exercitarea unuia dintre drepturile cetățenești universale, dreptul de a alege; în contrast, jokerii și-au pus complexul lor de inferioritate talonat de cele nouă milioane de voturi furate, dintr-un condei, ale electorilor care propuneau un alt raport al cetățenilor cu instituțiile statului.

Acest Enache zice că a practicat prin anularea ambelor tururi de alegeri, al doilea aflat în plină desfășurare în diaspora și nu în imaginația celor 13 jokeri, o ,,justiție constituțională cu o puternică dimensiune preventivă și de protecție a suveranității”.

Ideea, de altfel hilară, că el este întruchiparea conținutului de salvator și nu de piroman al democrației constituționale și că suferă din pricina asta de-o smerenie demnă de sacrificii-artificii, răzbate din noțiunile invocate de: justiție, justiția imaginată de el ca împlinitor al lucrării jokerilor vechi și noi și de dimensiune preventivă, dimensiunea se referă, după cum știm, la noțiuni geometrice, lungime, înălțime, lățime (s-o fi referit la întinderile figurilor lui trupești, ptiu, drace!), pe când adjectivul preventiv se referă la preîntâmpinarea unui rău, a unei infracțiuni, ceea ce mă mă duce cu gândul că electorii au devenit dintr-o dată infractori constituționali; diferența dintre Enache Marian și electori este aceea că acesta poate avea mai multe nume (conspirative?) fără a invoca pseudonimia.

De fapt, interviul acestui Enache este un fel de scrisoare către electori, dar nici asta nu este pentru că are note de specialitate la subsol, de parcă ar fi o introducere la vreo disertație pe tema dreptului constituțional românesc pe care nu-l stăpânește. Punct. Or fi alte Note folosite de Enache Dandanache în afara celor făcute publice, cu mare greutate? Secret, secret, nevoie mare, ca-n lojile masonice sau ca în cazul Cărtărescu versus cei care n-au vrut să se procopsească cu el, după o evaluare mai adecvată, în Academie.

Geaba a bătut Liiceanu Gabriel din pintenii poziției de antreprenor cum că ar trebui ,,să desființăm Academia” din aceste motiv, aci, scuzați-mă, dar n-am înțeles ce este cu acest plural să desființăm, când el este unul singur, iar filosofia ar fi trebuit să-l învețe că Unul este Unul și numai Unul. Se substituie el unei mulțimi care să fie unită în suflet și simțiri cu el, în acțiunea de desființare a Academiei, de parcă ar fi înființat-o el. În fine.

Deci, ce treabă o fi având geometria lui Enache cu preventivul și cu protecția suveranității, când el n-are nici în clin nici în mânecă cu așa ceva? Dar dacă poate avea legătură cu calitatea lui de piroman? Cu piromania da, și cu principiul său satanic, cum că totul trebuie făcut pe dos, absolut invers față de ceea ce este în lumea sacră, cea de zi cu zi.

Enache n-a șovăit în niciun fel. A dat foc libertății mele de expresie și de informare, libertății de a alege, printr-un ,,act de putere” de tip Pilat din Pont. Și, dacă azi scriu aceste șiruri din Pontul Euxin o fac nu doar în amintirea tristeții lui Ovidius, când îi trimitea carte împăratului, ci și pentru că vorbele lui, dintr-una dintre epistole se potrivesc atât de bine cu ceea ce constat eu azi: ,,De legi ei nu au frică, dreptatea-i încălcată: / De sabie răzbită, ea zace la pământ”.

De unde-atâta ură HuCioBolilor? Apoi, cică ,,CSAT a fost acea autoritate care a conchis că au existat interferențe în desfășurarea procesului electoral printr-un comunicat care a sintetizat informațiile primite prin Notele informative emise de serviciile de securitate ale statului”.

Cum adică, tu te-ai bazat pe un comunicat, fără să ai propria ta cercetare, fără să ceri toate documentele, fapt ce te-a băgat într-o carceră de circ? Or, potrivit legii, documentele secretizate se desecretizează total sau deloc, nicidecum parțial, ca în cazul de față. De ce? Ce mi-ați ascuns? Oricum, Enache Marian, Ciolacu Ion Marcel, Hunor Kelemen, Bolojan Ilie, în materie de putere vă spun că nu sunt niciodată de partea învingătorilor. Ceea ce l-ați pus pe Enache să scrie ,,În lumina acestor documente” de la CSAT, bla, bla este un text provocator căruia i-a mai adăugat și ceva care să satisfacă vanitatea celor ce i l-au comandat, anume sintagma nucleul dur al Constituției, nucleu care s-a cerut (nu afară) apărat din perspectiva protecției suveranității statului în fața amenințărilor hibride la adresa sa.

Expresia nucleul dur este proprie unei categorii de drepturi ale omului de la care nu este permisă nicio derogare. Unul se cheamă libertatea de expresie care nu poate fi despărțită de libertatea de informare, așa cum scrie și în documentele pe care țărișoara mea le-a semnat, deci și le-a asumat. Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, fără a mai aminti de alte articole ale unor protocoale, subliniază, în toate deciziile pe care le-a luat în cauze pe această speță a încălcării libertăților de expresie și de informare, că ele sunt dintre fundamentele esențiale ale unei societăți democratice, condiții primordiale ale progresului acesteia și ale împlinirii fiecăruia dintre noi.

Sigur, pot merge eu o sută de ani la principiile Curții atâta timp cât importanța politică și socială a acestor libertăți este vax albina, ele lipsind cu desăvârșire din discursul public, și așa inutil, al celor de la curtea noastră constituțională și din aceea a guvernului HuCioBol. Pentru ei, libertatea de expresie este o noțiune perimată, pentru mine ea are conținut bine definit.

Unul dintre aceste conținuturi, care constituie elementul clasic al libertății de expresie, este, măi, Enache, libertatea de opinie, Iar spiritul acestei libertăți de opinie știi ce-mi asigură, apărându-o, măi, ministrule de interne, libertatea de a avea și exprima o opinie minoritară, componentă esențială a societății democratice, bazată, după cum știi și dumneata, bunule cititor, pe pluralism, toleranță și spirit de deschidere. Din exigența Curții citez: ,,pluralitatea de opinii individuale este valabilă nu numai în cazul <> sau <> primite în mod favorabil sau considerate inofensive ori neutre, ci și al celor care rănesc, șochează sau neliniștesc”.

Deci, măi, Enache, voi ați anulat alegerile doar pe baza a două Note. N-aveți nicio treabă cu libertatea de expresie, și cu atât mai puțin cu aceea de informare, enunțată și în art.10 al Cărții Europene a Drepturilor Omului ca fiind un drept al oricărei persoane fizice sau juridice, fără a ține seama de natura lucrativă sau a scopului urmărit, acoperind două elemente constitutive: libertatea de a primi informații și idei și libertatea de a le comunica. Cum zice?

Și tu, măi, Enache, te lauzi că ,,hotărârea curții a fost una corectă și legitimă”. Corectă în raport cu ce și legitimă în funcție de ce? Problema voastră a fost și va rămâne una singură: cum de informația care nu șochează, nu rănește, circulă în voie, fără ca voi să-i controlați conținutul și modul de difuzare, neavând nici căderea de a vă substitui ei și de a o controla.

Ca atare, în totul ei, libertatea de expresie nu dă dreptul nimănui ca o persoană să poată fi urmărită și cotrobăită prin casă pentru opiniile sale, inclusiv pentru opinia exprimată prin vot. Or, voi, Enache și HuCioBolilor mi-ați urmărit votul fără nicio autorizare, deși potrivit textelor internaționale, că tot îi place lui Enache sintagma ,,din perspectiva dreptului internațional” dreptul la informare ,,se exercită fără a ține seama de frontiere”.

Prin urmare, dreptul la libertatea de expresie nu este aplicabil doar relațiilor interindividuale, ci și a celor dintre instituții. Nu, nu-mi spune, măi, Enache, că am amestecat libertatea de expresie cu dreptul de a alege liber. Ca și în cazul libertății de expresie plus componentele sale, și acest drept se organizează într-un triptic: dreptul de a lua parte la conducerea treburilor publice, direct, adică prin democrația cunoscută ca fiind de natură participativă sau prin reprezentanți liber aleși, dreptul de a avea acces egal la funcțiile publice din propria țară și, desigur, dreptul de vot și de a avea acces egal la funcțiile publice în cadrul unor alegeri libere cu sufragiu universal.

Alegeri libere și corecte egal principiul caracteristic pentru un regim cu adevărat democratic. Anulându-mi dreptul la vot, Enache, fostul joker în persoana de tristă amintire a lui IKV și compania, au produs o limitare arbitrară a însăși substanței acestui drept, fără niciun scop legitim, așa că mai ușor cu afirmația cu care vă apărați mizeria sub care stați, potrivit căreia ,,hotărârea pronunțată de Curte nu a sancționat și nu a anulat dreptul de vot al cetățenilor, așa cum artificial și tendențios se induce prin anumite mesaje în mediul public electoral, (șic!), ci îl protejează de orice ingerință în scopul exprimării lui în deplină libertate și al realizării finalității sale constituționale”.

Să nu rămâi ca la dentist! Și, pentru ca aerul puturos să persiste, același Enache, surâzător ca un joker, vine și cu această minciună în variantă colectivă: ,,Un proces electoral deturnat de la finalitatea sa democratică, prin proliferarea unor dezinformări la scară națională, a condus la împiedicarea statului, a autorităților publice de a organiza alegeri democratice, afectându-se, astfel, însăși capacitatea instituțională a statului”.

Deturnat de către cine? Păi n-au fost organizate secții de votare, comisii electorale, cabine de votare, ștampile, perdele pentru cabinele de vot, n-au fost observatori din partea partidelor politice că observatorii externi n-au primit accept din partea guvernului, ca să vezi!, n-au fost dezbateri televizate pe banii mei, n-au fost buletine de vot, pontatori pentru CNP-uri etc., etc.?

Dezinformarea ați proliferat-o voi. Ce-nțelegeți prin soluție rațională în furtul votului? La voi, la curte practicați cumva alchimia spre a ne face să credem că roșul e albastru, negrul e alb și galbenul e verde? Peste toate însă, afirmația următoare din interviul în cauză este condamnabilă, ea aducând atingere gravă și respectării vieții private și de familie, când același Enache declară, ritos, că alegerile au fost anulate ,,pentru a le oferi șansa tuturor cetățenilor să se prezinte la un nou proces electoral corect, care să respecte condițiile constituționale și legale. Trebuie să le oferim cetățenilor libertatea de a alege în cadrul unui proces electoral corect”.

Măi, ce milostiv și grijuliu ești, Enache și cum crezi că tu poți dispune, după bunul plac de banii contribuabilului! Auzi, cică, să se respecte condițiile constituționale și legale. Păi nu totul a fost legal și constituțional? Și de ce un nou... Auzi ce invenție: obligație pozitivă a statului în ceea ce privește alegerile. Dar care ar fi cea negativă? Să mi se fure votul prin trimiterea lui în neant înainte de a-i trimite eu pe toți cei amintiți aici acolo unde a dus mutu iapa și surdul roata? Mă opresc aici.

Dar, vai, cum să te ridici împotriva edictului imperial al acestei curți din curtea guvernului, curte în curte, izmene-n izmene, ceva de felul păpușilor matrioska, că imediat ești în mare pericol! Ce-i lipsește din bagajul constituțional al lui Enache Marian? Pluralismul educativ. Ce-i cu el? El este esențial tot pentru protejarea societății democratice întrucât este expresia libertății de a-mi manifesta convingerile prin intermediul învățăturii și educației câștigate de-a lungul anilor. Sfera de aplicativitate a acestuia? Semnificația lui?

Ambele mă ajută să spun un mare NU încercărilor voastre, Enache și HuCioBolilor de a mă îndoctrina cu convingerile voastre frustrante și de a nu-mi respecta convingerile mele despre cum înțeleg eu faptul de a trăi prin reprezentare sau participativ.

Cât privește paradisul depresiv de la curtea constituțională, acesta mă face să vă pun ca pe niște păpuși moarte într-un cufăr, spălându-mi apoi hainele și mâinile, rănit ca măruntaiele unui ceasornic, așteptând ca fiecare oră, ca fiecare cuvânt, să mă elibereze de voi.