Nume
Email
Categoria din care vrei sa primesti
interviuri
INTERVIUL EDIȚIEI - 
LIVIU BALÂC - DOBROGEANUL TEZAUR UMAN VIU

INTERVIUL EDIȚIEI -
LIVIU BALÂC - DOBROGEANUL TEZAUR UMAN VIU(248)

  - Bine te-am găsit, Liviule, deși nu ne-am văzut de ceva ani. Să spunem cititorilor că ești tulcean, născut pe 20 martie 1963. Noi ne știm de prin anii 80 când împreună cu Mihai Moleșag, Iulian Carastoian, Doina și Nistor Sterea, dr. Adrian Bușilă, Gabriel Lupu, Mihai Davidov, Mihai Baba, Iulian Filip, Ion Pancrat și alții, am pus bazele unei inițiative în premieră pentru municipiul de la gurile Deltei, Cenaclul HAZ.

  - Ce vremuri frumoase, Pompi. Ne adunaseși sub stindardul umorului, a caricaturii și încercam să facem din niște găinușe jerpelite ouă de aur. Am avut multe expoziții comune sau personale, plus zeci de evenimente. Unii dintre noi au luat și premii la expoziții naționale, iar prezența noastră în URZICA, revista acelor timpuri, era o constantă. Printre voi, tăcut, dar încrâncenat eram și eu, băiatul lui Pavel-născut în Chilia Veche, pensionar de boală, profesie secundară chelner, și al Milancăi, născută în Murighiol, casnică, ce pictase o viață icoane. Am terminat cu bacalaureat Liceul Industrial de Marină Tulcea, cu calificare electromecanic naval. Nu eram în apele mele în această meserie și datorită pasiunii și talentului, am fost angajat în anul 1983 în atelerul de pictură icoane al Cooperativei tulcene Delta, unde timp de aproximativ un an mi-am completat cunoștințele și am deprins tehnicile de preparare a blatului de lemn. De ceva ani urmasem pasiunea părinților, mama fiind primul meu îndrumător în descifrarea canoanelor specifice acestui gen de artă, începând să pictez singur icoane ortodoxe, de sorginte bizantină. Actualmente locuiesc în Buzău, sunt căsătorit, am doi copii, Balâc Liviu Adrian și Chirilov Raluca-Cătălina.

  - Practici un meșteșug care aduce în atenție un important capitol al patrimoniului cultural material: spiritualitatea creștin ortodoxă românească concretizată în icoane pictate pe lemn, conform inconografiei bizantine, dar totodată ești și sculptor de icoane. Dă-ne câteva date din activitatea ta.

  - Prima participare a fost în 2003 la Târgul de Artă Populară la Muzeul Astra Sibiu. Au urmat OMNIA 2006, Târgul de Crăciun Ploiești, ⎫ OMNIA 2006, Expoziție personală pictură icoane Ploiești, ⎫ 2009, Târg meșteșugari la Muzeul Național al Satului, „Dimitrie Gusti”, București, ⎫ DALES 2011, Târgul Cadourilor de Crăciun București, ⎫ TNMA 2013, Târg Național de Meșteșugari, pavilion ROMEXPO București, ⎫ CREART 2013, „Târgul de Crăciun”, Piața Universității, București, ⎫ CREART 2014, „Tradiții si Flori de sărbători”, Târg Paște Cișmigiu, București, ⎫ Târg Muzeul Național al Satului, „Dimitrie Gusti”, București, 2016, ⎫ CREART 2018, Târg de Crăciun, Piața Parlamentului, București, ⎫ CREART 2019, Târg de Crăciun, Piața Parlamentului, București.

Până în 1989, dincolo de profesiunea de electromecanic naval, am pictat icoane pe lemn doar pentru prieteni și cunoscuți, deoarece tematica religioasă a artei mele era interzisă în timpul regimului comunist al lui Nicolae Ceaușescu. Aplecat cu respect asupra tradiției icoanei bizantine, în anii care au urmat, mi-am perfecționat necontenit stilul de lucru prin documentări minuțioase asupra fondurilor de icoane aflate în patrimoniul muzeelor și al Episcopiilor. Pentru a înțelege particularitățile stilistice ale școlilor românești de iconari, de tip athonit și slav, care au funcționat în cadrul mânăstitilor din Moldova și Tara Românească încă din secolul al XV-lea, am studiat atât erminiile, manualele-ghid de lucru ale iconarilor și zugravilor de biserici ortodoxe, cât și o bogată literatură de specialitate. În baza experienței acumulate ani la rând, după 2005, când m-am mutat la Buzău, meșterul iconar care ajunsesem, reușind să-mi amenajez un atelier unde m-am dedicat întru-totul pasiunii.

Urmează o fertilă perioadă de creație în care meșterul iconar ”se ia la întrecere cu sine” pentru a desăvârși expresia estetică a fiecărei lucrări. După ce terminam o icoană simțeam că mai am de învățat câte ceva. Dintre temele abordate menționez: Maica Domnului cu Pruncul (în variantă slavă dar și athonită), scene din Patimile lui Iisus (Răstignirea, Învierea) Iisus învățător, Deisis, Sfinții militari (Sfântul Gheorghe, Sfântul Teodor, Sfântul Dimitrie), precum și reprezentări ale Sfântului Ioan Botezătorul, Sfinții Mihail și Gavriil etc). O mențiune specială se cuvine icoanelor prăznicar care, prin gradul lor de complexitate iconografică și teologică reflectă pe deplin nu doar talentul și competența tehnologică a meșterului, ci și solida sa cultură teologică

  - Aș vrea să te întreb pe cine ai înăvățat sau mai exact dacă ai învățat pe altcineva.

  - Sunt preocupat în egală măsură, nu numai de promovarea acestui meșteșug și a valorilor culturale specifice, ci și de transmiterea mea către tânăra generație. În ultimul deceniu, sunt unul dintre meșterii invitați permanent la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” pentru a-i învăța pe tinerii prezenți la tabăra de creație „Vara pe uliță”, arta și rostul icoanelor și al obiectelor de cult. Pe plan local, în orașul Buzău, realizez ateliere de lucru pentru transmiterea meșteșugului la Școala Gimnazială „Căpitan Aviator Mircea T. Bădulescu”, precum și copiilor reuniți de preotul paroh al Catedralei Copiilor „Sfântul Sava”. Totul s-a reflectat pe YouTube, dar și la postul de televiziune Antena 1 la emisiunea Neața cu Răzvan și Dani sau în publicația Lumina.

  - Vorbește-ne și despre Tezaur Uman VIU.

  - Totul a pornit ca o inițiativă UNESCO pentru salvgardarea, păstrarea și transmiterea patrimoniului cultural imaterial. Acesta vizează, pe de o parte, creșterea gradului de recunoaștere și vizibilitate a păstrătorilor și transmițătorilor elementelor de patrimoniu cultural imaterial în cadrul comunităților din care fac parte, al specialiștilor și al publicului larg. Pe de altă parte, își dorește identificarea acelor persoane care, făcând dovada caracterului excepțional al performării, sunt capabile să transmită un anumit element de patrimoniu imaterial, în forma și cu mijloacele tradiționale nealterate, contribuind, astfel, la asigurarea viabilității acestuia.

Eu am fost desemnat „TEZAUR UMAN VIU” - 2022  pentru prelucrarea lemnului: realizare icoane din lemn Iată și argumentația juriului: “Talentul și ambiția de a-și însuși corect tehnicile de lucru specifice vechilor iconari – alegerea calităților de lemn, modul de preparare a suportului/lemnului, șlefuirea stratului de preparație, aplicarea foiței de aur, realizarea compoziției și pictarea cu tempera, în conformitate cu simbolismul cromatic al fiecărui element reprezentat (veșmânt, piese de mobilier, peisaj) l-au călăuzit pe domnul Liviu Balâc spre atelierul de pictură icoane”..

Titlul de TEZAUR UMAN VIU  este viager, personal și netransmisibil și se acordă pentru România de către Comisia națională pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial. Programul funcționează în baza Ordinului Ministrului Culturii nr. 2491 din 27.11.2009 pentru aprobarea Regulamentului de acordare a titlului de TEZAUR UMAN VIU, amendat prin Ordinul Ministrului Culturii privind modificarea OMC nr. 2491/27.11.2009.

  - Ce ai vrea să ne spui în finalul acestui interviu dat pentru Timpul.Info?

  - Din ceea ce învățat în viața mea încerc să vă dăruiesc și dumneavoastră. Pentru că îmi pasă de oameni, pentru că iubesc lumea și natura, așa cum ne-a dat-o Dumnezeu. Eu nu pictez cu pensula, ci cu sufletul. Multe din icoanele mele au ajuns în bisericile și mănăstirile din întreaga țară, dar și în magazine de profil din străinătate, ca Franța, Germania sau Italia, acolo unde există mari comunități de români. Nu prea vreau să vorbească laudativ despre mine. Să o facă oamenii. Prima mea icoană am făcut-o când aveam 28 de ani. Am studiat pe unde am putut, biblioteci, biserici, muzee.

Am vrut să știu exact cum trebuie să pictez o icoană frumoasă care să aducă bucurie, lumină, dar mai ales liniște! Toate icoanele sunt din lemn de tei, care a fost testat că nu crape sau să putrezească în timp, uscat controlat până la o umiditate de 11%. Prețurile sunt pentru toate buzunarele. Pleacă de la puțin peste 100 de lei și pot depăși 300 de lei, în funcție de dimensiune. Am fost un copil sărac și creativ. Pentru că părinții nu aveau bani să-mi cumpere jucării, mi-am făcut o întreagă populație de personaje din sârmă, cu ajutorul cărora adunăm copii să ne jucăm. În școală sculptam capete de oameni în cretă, iar mai târziu Albă ca Zăpada și cei șapte pitici și corăbii în furtună. În liceu am pictat vapoare, în armată am avut expoziții de caricatură.

Astăzi cred că meseria mea „este cea mai frumoasă”. Icoana portativă pe care o fac eu are o simbolistică ascunsă, niște caracteristici pe care le percepi cu sufletul. Ea plânge lângă tine atunci când îți este greu, și Îl simți pe Dumnezeu aproape, ceea ce te întărește.

  - Din modestie nu ne spui că ești singurul dobrogean onorat cu un astfel de titlu. Primul titlu, interesant nu?- a fost dat în 2010 lui MARIA DEAC POENARU din Săsciori, jud. Alba tot pentru icoane pictate pe sticlă.

 - Avem un patrimoniu excepțional, v-o spune asta un cunoscător al fenomenului. Trebuie însă susținut, promovat căci avem cu ce ieși în lume. Dar la treabă, vorba multă e sărăcia omului. Promit însă să mai tăifăsuim în numele vechii noastre prietenii.

 

Partener de dialog: Pompiliu COMȘA

Adauga un comentariu

Aboneaza-ma la comentarii

Editorial

PUNCT ȘI DE MEDITAT
scris de Pompiliu Comşa
Nu există nicio dovadă că întâmplările violente de miercuri de la Parlament reprezintă un montaj comun al AUR, PSD și PNL, dar unel(...)
citeste mai mult

Cele mai recente comentarii