AMALGAME


* În România lupta pentru eradicarea osteomielitei cronice a început in 1985 la Sanatoriul Mangalia și s-a desfășurat pana in 2005. Diagnosticul și tratamentul precoce, in primele 24-72 de ore, a dus la vindecarea osteomielitei acute cu „restitutio ad integrum”. Sindromul infectios general și local orientează explorările imagistice și devansează cu 3 săptămâni semnele radiologice. Pentru nou născuti, sugari cu deficit ponderal mare, copii cu maladii severe sau afectiuni genetice, scintigrafia-IRM evidențiază focarele punctiforme osteomielitice sau focarele multiple.

Sensibilitatea RMN pentru osteomielita a fost raportata in general ca fiind intre 82% si 100%, iar specificitatea intre 75% si 96% . Evaloarea PET-CT a osteomielitei verifica microbiologic focarul primitiv și imaginile au corespondenta histomorfometrica Densitometria detectata tomografic diferențiază, prin coroborare cu datele clinice, focarele infiltrative de cele purulente. Sensibilitatea și specificitatea CT pentru diagnosticul de osteomielite nu au fost stabilite clar și au valori între 65% și 75%. La copiii mai mari, fără riscuri majore, punctiile in scop diagnostic, efectuate seriat intraarticular,in tumefacția peri-metafizară, sau metafizar-intraosos certifica stadiul osteomielite.

În primele 24- 32 de ore se formează abcesul metafizar, la 72 ore difuzează subperiostic sau intrarticular in articulația umărului sau soldului. La nivelul articulațiilor cu fizisul dispus extra-articular abcesul metafizar afectează fizisul limitrof și difuzează intraarticular după 10-12 zile [4]. Focarele infiltrative, se tratează numai cu antibiotice, 21-30 de zile, schimbate la 7-10 zile pentru a evita rezistența germenilor la antibiotice. Sistematic la 7 zile se evaluează numărului de leucocite, proteinei C reactive și VSH.

* Viorel Cataramă a anunțat că va candida la funcția de președinte al Societății Naţionale de Cruce Roșie România.

* Scriitorul și profesorul universitar doctor habilitat Angelo Mitchievici, președintele Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Dobrogea, prietenul redacției noastre, a anunțat că intenționează să susțină un curs opțional de literatură contemporană pentru studenții de la Facultatea de Litere a Universității Ovidius.

Prin intermediul acestui curs, tinerii vor avea ocazia să dialogheze cu personalitățile literaturii românești, autori de cărți reprezentative. Anunțul a fost făcut în timpul lansării volumului semnat de prozatorul Gabriel Chifu, numit Marea carte a uitării. La lansarea volumului, eveniment organizat de Facultatea de Litere a Universității Ovidius din Constanța, a participat și președintele Uniunii Scriitorilor din România, academicianul Nicolae Manolescu.

* Pe de altă parte, expertul în politică rusă, scriitorul Armand Goșu, le-a vorbit studenților constănțeni despre „Rusia, o ecuație complicată”. Facultatea de Istorie și Științe Politice din cadrul Universității „Ovidius” din Constanța a fost gazda unei triple lansări de carte. Scriitorul și istoricul Armand Goșu de la Facultatea de Științe Politice a Universității București, invitatul lectorului universitar Daniel Citirigă, a prezentat studenților constănțeni cele trei cărți ale sale: „Între Napoleon și Alexandru I. Contextul internațional al anexării Basarabiei” (2022); „Rusia, o ecuație complicată” (ediția a II-a) și „Putin, obsesia imperiului”.

Istoricul Armand Goșu predă la Facultatea de Științe Politice a Universității București cursurile: Istoria Politică a Rusiei și URSS, Istoria politicii externe și a diplomației sovietice, Evoluții în fostul spațiu sovietic și Introducere în istoria serviciilor secrete sovietice. Deține un doctorat (Moscova, 1998), despre politica externă a Imperiului Rus, a fost cercetător al Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” din București și coordonator de programe la Institutul Român de Istorie Recentă.

De asemenea, Armand Goșu a fost corespondent la Moscova pentru Radio BBC, între 1995 și 1998 și 1999-2000, apoi redactor-șef adjunct și redactor șef la „Revista 22”, editată de Grupul de Dialog Social. A publicat „Euro-falia. Turbulențe și involuții în fostul spațiu sovietic” (Curtea Veche Publishing, 2016), „Democrația sub asediu. România în context regional” – coordonator alături de Alexandru Gusi – (Corint, 2019), „Istoria comunismului din România, vol. III. Documente, Nicolae Ceaușescu (1972-1975)”, coeditor alături de Dorin Dobrincu și Mihnea Berindei (Polirom, 2016). Nu în ultimul rând, Armand Goșu semnează numeroase articole în reviste științifice, dar și de popularizare în „Revista 22”, „Dilema Veche” și „Contributors” și este prezent în spațiul public cu analize și comentarii despre fostul spațiu sovietic.

* Circa 700 de studenți de la instituții de învățământ superior militar și civil din România, Polonia, Bulgaria, Grecia, Republica Moldova și Statele Unite ale Americii s-au reunit la cea de-a 45-a ediție a Conferinței Științifice a Studenților „CADET-NAV”, manifestare științifică organizată de Academia Navală „Mircea cel Bătrân”.. Deschiderea oficială a evenimentului a avut loc în Aula „Amiral Petre Bărbuneanu” a Academiei Navale, în prezența comandantului (rectorului) instituției gazdă, contraamiral de flotilă, conf. Univ. Dr. Ing. Toma Alecu. Conferința s-a desfășurat pe nouă secțiuni în cadrul cărora au fost prezentate peste 450 de lucrări, toate în limba engleză. Secțiunile sunt: Navigație și Transport, Inginerie și Management, Științe Militare și Informații, Inginerie Electrică, Arme și Comunicații, Inginerie Mecanică, Științe Fundamentale, Limbi Străine și Experiențe studenței în timpul programelor de mobilitate internațională.

Pe de altă parte, Academia din Constanța derulează un foarte ambițios program #ERASMUS+, în cadrul căruia, zeci de studenți români și străini au parte de experiențe de mobilitate frecvente și complexe, care să ajute la dezvoltarea capacităților lor academice, precum și a aptitudinilor lor de viitori ofițeri de marină, parteneri sub drapelul NATO.


A consemnat moș ION ROATĂ de la ROTATIVĂ