Abuzul verbal cotidian a unui banal ca și pare a se îndrepta spre normă. La piață, pe stradă, la un ghișeu sau la televizor acest deranjat ca și este tot mai utilizat.  Cu toate acestea, forma ca și este folosită greșit în limba română mai ales din dorința de a evita o posibilă cacofonie (e.g. banca care, ca candidat etc.), dar și prin extinderea nejustificată a unei construcții care are, în anumite contexte, un rol gramatical legitim (e.g. Lucrează ca și profesor./ Ca și elev, trebuie să participi la ore./ A fost ales ca și reprezentant în Parlament./ Ca și coleg, te respect.), 

      Ne punem întrebarea oare Când este greșit ca și?!? Probabil că nu, pentru că altfel am descoperi că se folosește în locul lui „ca”, fără să existe un sens suplimentar (e.g. Lucrează ca profesor./ Ca elev, trebuie să participi la ore./ A fost ales ca reprezentant în Parlament./ Ca coleg, te respect.). Mai mult, în aceste exemple din ultima paranteză, „ca” exprimă o funcție, o calitate sau un rol. Adăugarea lui „și” nu aduce nicio informație nouă. Deci, cum să-l folosim?!? Simplu, construcția este corectă atunci când „și” are valoare aditivă sau de comparație, nu când este folosit doar pentru a înlocui prepoziția „ca” (e.g. Ea, ca și mine, iubește poezia. = înseamnă „ea, la fel ca mine”./ Ca și în anii trecuți, vom organiza excursia la Bușteni. = exprimă o comparație cu situația din anii precedenți.).

      De ce se folosește atât de des greșit acest simplu ca și?!? Principalele cauze sunt: evitarea cacofoniei: unii vorbitori spun „ca și coleg” în loc de „ca coleg”, de teama succesiunii de sunete; imitarea limbajului administrativ: formulări precum „în calitate de” sunt uneori înlocuite cu „ca și”; contaminarea lingvistică: construcția se răspândește prin analogie și ajunge să fie folosită excesiv; confuzia dintre sensuri: vorbitorii nu mai disting între „ca” (rol, funcție) și „ca și” (comparație sau adăugare). Având în vedere aceste aspecte, cum evităm cacofonia fără să folosim ca și? Simplu, în loc să spunem „ca și coleg”, putem spune: În calitate de coleg, te rog să .... ./Fiind coleg, te rog să .... 

      Revenind, menționez faptul că această secvență nu are nimic greșit în sine, doar că oamenii s-au obișnuit să adauge inutil acel și. Cu toate acestea, pentru că ca și s-a răspândit în vorbirea de zi cu zi, inclusiv la televizor, în discursurile publice și în conversațiile de pe stradă, chiar dacă, în multe dintre aceste situații, folosirea lui este inutilă. Referitor la de ce se întâmplă acest lucru, există patru mari explicații: teama de cacofonie, automatismul verbal, confuzia dintre exprimarea orală și norma literară și confuzia dintre frecvență și corectitudine.

      Pentru că probabil, din nefericire, am bătut prea mult câmpii pe partea științifică, e cazul să te amuz cu ceva exemple concrete ... „vom purta discuții cu partidele care s-au manifestat clar ca și opoziție în Parlament” (2018,  „...care s-au manifestat clar ca opoziție în Parlament.”), „Prima femeie nominalizată ca și premier din istoria României” (2018, „Prima femeie nominalizată ca premier din istoria României.”), „Ca și orice început avem probleme de personal, avem și alte probleme, dar spitalul ca și facilitate este o realizare absolut deosebită.” (2018, „Ca orice început, avem probleme de personal [...] dar spitalul, ca facilitate, este o realizare absolut deosebită.”) etc. 

      Lăsând presa deoparte, mă îndrept spre dialogurile banale, cotidiene, auzite în ultimele săptămâni:

 

El lucrează ca și servitor la magazinul ăla că îi rupe 8 ore pe hârtie, 10-12 h în realitate..

Eu, ca și cetățean, am votat altceva și nu vroiam să plătesc mai mult.

Am folosit asta ca și soluție să nu se prindă profa de mate.

Lucrează ca și medic pe ambulanță.

 

      Acestea sunt câteva dintre exemplele care mi-au rămas în minte, auzite în locații diferite, dar pline de sens. De ce nu se corectează? Pentru că nu știu, pentru că nu pot, pentru că nu doresc. De ce nu se corectează la televizor?!? Pentru că, în vorbirea spontană, oamenii nu își monitorizează permanent fiecare construcție gramaticală. În plus, unele formulări se fixează prin repetiție și ajung să fie preluate de noi, publicul mare și deschis la tot și la toate. De ce nu se corectează la presa scrisă?!? Simplu, pentru că în 80% dintre situații, responsabilitatea corectitudinii articolului îi revine autorului. Nu mai există corector, o persoană care să arunce un ochi peste ceea ce este scris. 

 

PS P.S. Dacă nu ai habar, folosește https://www.scribens.com/ro/ 

Dar și dacă ai habar, cum totul se schimbă, intră, verifică și mergi mai departe!