NĂVODARI. Al doilea oraş al judeţului, ca populaţie, a devenit cu 20% mai bogat, dar... sărăcia populaţiei este endemică!(2821)

În şedinţa Consiliului Local al Municipiului Năvodari, desfăşurată joi, 25 aprilie, la Casa Căsătoriilor din centrul urbei (prima din acest an la care a participat şi primarul Nicolae Matei, el fiind până acum în detenţie preventivă!), şeful administraţiei publice locale a ţinut să sublinieze, în mod repetat, trei indicatori, pe care îi consideră relevanţi pentru stadiul de dezvoltare al oraşului. Să îi trecem, analitic, în revistă.

Economic, Năvodari se menţine pe un trend pozitiv, la nivel de buget local

Principala realizare a administraţiei locale este diminuarea constantă, an după an, a datoriei publice. De la 37,5 % din buget, cât greva aceasta starea financiară a localităţii, la preluarea primului mandat (în 2008), raportul de execuţie bugetară a anului trecut relevă atingerea unui obiectiv care poate părea, pentru alţi edili, imposibil de visat măcar, în condiţiile de criză remanentă în care se zbat cvasi-majoritatea primăriilor din ţară, fie ele de comune sau de oraşe, mai mici ori mai mari. Concret, în anul financiar 2012, datoria publică, a unităţii administrativ-teritoriale Municipiul Năvodari a coborât, în premieră, sub... 10 %, situându-se undeva între 7 şi 8 procente din buget (!), marja de calculaţie fiind funcţie de rezultatele viitoare ale litigiilor juridice, aflate pe rolul Instanţelor civile şi de contencios comercial (de precizat că, oricum, sumele litigioase sunt consemnate în conturi, supravegheate şi blocate prin hotărâri judecătoreşti, astfel încât orice sentinţă, chiar nefavorabilă, nu poate creşte debitul în aşa mare măsură încât să fie depăşit nivelul de 8 % al îndatorării publice).

Această datorie publică mică, cel puţin prin comparaţie cu alte primării, permite încadrarea în criteriile de eligibitate, pentru accesarea de fonduri de cofinanţare nerambursabile, alocate României de către Uniunea Europeană, criterii normate din ce în ce mai restrictiv de UE. O notă bună este şi din punctul de vedere al accesului la credite, necesare acoperirii serviciului din bugetul local al cotei de finanţare internă a proiectelor pe programe europene (se lucrează pe toate cele trei programe principale dedicate dezvoltării comunale şi a serviciilor, inclusiv pe cel de cooperare transfrontalieră, existând un proiect comun cu bulgarii), aflate în derulare sau în diferite stadii de aplicare. Nu este de trecut cu vederea nici realitatea că Năvodariul nu se află în situaţia mai tuturor localităţilor din ţară, care, în această iarnă, fie că a trebuit să fie împrumutate de Ministerul Finanţelor, dintr-un fond special, prin intermediul Consiliilor Judeţene (cazul celor mai multe, inclusiv din judeţul Constanţa), fie că au apelat la bănci, pentru a reduce nivelul arieratelor, aşa cum ne-a condiţionat Fondul Monetar Internaţional şi alte organisme creditoare, europene sau mondiale.

Record de proiecte de dezvoltare, dar şi de... acuzaţii de ilegalităţi!

Pentru că am vorbit de proiecte, trebuie spus că Năvodariul este unul dintre oraşele cu cele mai multe şi mai mari (valoric vorbind), nu numai la nivelul judeţului, dar şi al ţării! Sunt şi câteva dintre acelea sociale, sau pe domenii precum învăţământ, cultură sau instruire şi perfecţionare profesională, dar în special cele de dezvoltare urbană atrag atenţia, ca număr, dimensiuni şi, în consecinţă, impact socio-economic şi edilitar. În afară de cele pe care le-am enumerat ieri, în primul articol dedicat acestui subiect, trebuie să amintim şi de stadiul unui proiect de infrastructură rutieră, foarte important nu numai pentru constănţeni şi locuitorii Năvodariului şi ai comunelor din Nordul litoralului, dar şi pentru turismul din zonă. Este vorba despre vechea doleanţă şi necesitate de a fi reabilitată (modernizată măcar, dacă lărgită nu se poate... ) şoseaua spre Mamaia! Vestea bună este că licitaţia pentru firmele prestatoare este în etapa analizei ofertelor, după deschiderea plicurilor. Urmează, cât de curând, anunţarea câştigătorului. Astfel încât, dacă nu vor fi contestaţii care să dureze ani de zile (cum se cam întâmplă, din nefericire, pe la noi, exemple fiind cu duiumul şi la nivelul judeţului Constanţa... ), în toamnă s-ar putea trece la execuţia lucrării!

Ca o concluzie: pentru 2013, Năvodari are un buget propriu de dezvoltare record, de... 45,3 milioane lei (RON)! Este vorba despre finanţările (europene) nerambursabile (deja aprobate sau contractate, fiind însă în curs aplicări pentru alte proiecte), plus banii de la bugetul local, constituit şi consolidat. La această sumă (pe care primarul a ţinut să o sublinieze ca fiind constituită nu atât din încasări de taxe şi impozite, cât mai ales din fonduri „atrase”, adică cofinanţări de la Uniunea Europeană) se vor adăuga credite de dezvoltare. Pe care, aşa cum am arătat, administraţia locală chiar şi le poate permite!

S-a mai promis şi afişarea, pe „Web-Site”-ul oficial al Primăriei, începând de săptămâna viitoare, a tuturor proiectelor, cu stadiul de derulare/ implementare sau, după caz, de pregătire/aplicare, cu: costuri, facturi, plăţi, suplimentări sau economii, furnizori (de materiale şi servicii), analize de calitate a lucrărilor, recepţii, termene, eventuale întârzieri şi penalităţi ş.a.m.d. Dar, ne întrebăm noi, oare... nu era o obligaţie legală, expresă, ca toate (repetăm: toate!, pentru că ceea ce se află deja afişat nu este un tablou al situaţiei care să poată fi caracterizat ca fiind edificator) aceste date să fi fost deja publice, chiar pe respectivul cadru electronic, cel puţin de la momentul trecerii la execuţia de lucrări?! Dacă nu pentru că aşa prevede, fără niciun echivoc!, legea, măcar pentru a vedea „tot poporu”dacă au, sau nu, acoperire faptică acuzele, nu puţine, aduse primarului, în legătură cu oareşce interese pe care le-ar avea personal, spun (şi... cam scriu, inclusiv către organele abilitate ale statului!) „duşmanii Năvodariului”, cum obişnuieşte să-i numească Matei. Aceşti contestatari ai primarului actual afirmă că explicaţia recordului de proiecte, cu bani mulţi în joc, ar fi nu tocmai avântul civic al edilului, ci, mai degrabă... implicarea sa, prin interpuşi, în execuţie, de la decontări şi până la furnizări de materiale şi servicii. Probabil că, după ce vom vedea, pe site, datele amănunţite, exhaustive, ne vom lămuri cine are dreptate.

Domeniul public s-a mărit cu 12% (72 de hectare), iar... „publicul” cu peste 3.000 de locuitori!
Al doilea indicator de performanţă pe care a ţinut să-l (tot) puncteze Nicolae Matei este cel al administrării domeniului public şi privat al Primăriei. Cu accent, evident, pe cel dintâi. Acesta s-a augumentat cu nu mai puţin de 12 %. Adică, proprietatea năvodărenilor e mai mare, faţă de anul-reper 2011, cu 72 de hectare. Acest lucru s-a realizat prin expropieri în interes public (pentru proiecte urbanistice şi sociale, prevăzute de legislaţia specifică), executări silite ale hotărârilor Instanţelor judecătoreşti, demolări şi desfiinţări de construcţii ilegale (garaje, în primul rând). Pe suprafeţele astfel câştigate sau recuperate, s-au amenajat spaţii verzi, parcuri, locuri de joacă pentru cei mici, piaţete şi fântâni arteziene, s-au plantat copaci (în special acei brazi argintii, atât de dragi primarului) ori au fost fixate statui etc. Am reţinut că nu a fost chiar uşor: doar pentru expropierile pentru reabilitarea şoselei spre Mamaia s-au cheltuit, deja, din bugetul local, peste 1,1 mlioane lei, chiar aşa, la preţul diminuat, în raport cu valoarea de piaţă actuală. Nu mai vorbim de procesele intentate de proprietarii terenurilor expropiate, care mănâncă, şi ele, mulţi bani. De altfel, de acolo, de la expropiaţi, provine şi o (mare) parte dintre „necazurile cu organele de opresiune” (Nicolae Matei dixit) pe care le are şeful administraţiei publice locale din Năvodari. De fapt, cel mai important litigiu (şi sursa şi subiectul celor mai multe şi mai grave acuzaţii de corupţie, incompatibilităţi şi alte ilegalităţi-infracţiuni la adresa primarului, viceprimarului Florin Chelaru şi a altor persoane din Primărie şi din Consiliul Local) este, evident, preluarea de către unitatea administrativ-teritorială a terenurilor, construcţiilor şi amenajărilor aflate în proprietatea (după unii: doar „administrarea”... ) sindicatelor. Mai precis, a SIND – România, prin al său „Centru de Agrement”. Apropo şi de şoseaua spre Mamaia, o ştire de ultimă oră este şi faptul că, prin Instanţă, SIND – România a cerut un (nou?) raport topometric. Ceea ce indică o soluţionare a cazului nu tocmai apropiată în timp... Dar acest subiect ne pasionează şi pe noi şi, foarte curând, vom publica mai multe materiale legate de el, inclusiv lucruri pe cât de (absolut) inedite, pe atât de grave! Până atunci, să consemnăm faptul că, inclusiv în şedinţa de joi a Consiliului Local, Matei şi-a făcut un titlu de glorie din ceea ce el numeşte, cităm: „Recuperarea, pentru năvodărenii mei, a terenurilor de la mare, deţinute până acum, sau administrate abuziv, ilegal, de o structură absolut privată, chipurile sindicală”.

Concluzia acestui al doilea obiectiv, bifat ca realizat de către Primărie, a tras-o tot Nicolae Matei: „Atât prin creşterea domeniului public cu 12 % , adică cu peste 72 de hectare, cât şi prin proiectele de dezvoltare ambiţioase, curajoase, pe care le-am pus deja în practică, urmând multe altele, în faţa concitadinilor care ne-au ales şi care m-au susţinut, şi care îmi sunt alături în aceste momente cumplite, pentru mine, când am ajuns să fiu tratat ca un... prizonier de război, de către românii mei, în propria mea ţară, putem afirma, cu fruntea sus, că am făcut ca Năvodariul să fie... mai bogat cu 20%!” Noi traducem aceste spuse ca luând în calcul, probabil, valoarea estimată de patrimoniu, respectiv de inventar, a terenurilor, plus cea a amenajărilor, dotărilor şi construcţiilor realizate. O altă mare mândrie a primarului este finalizarea cadastrării şi întabulării complete a oraşului: ”Indiferent cine va veni, după noi, nu va mai putea să facă jocuri ilegale cu terenuri”. Păăăi..., ne întrebăm ce ar mai fi de „jucat” şi nu s-a decartat, la vedere sau pe sub masă, până acum?!

Chiar dacă s-au mărit atât averea oraşului, cât şi terenul aflat în proprietatea publică locală, fiecare năvodărean, luat în parte, nu este mai bogat. Şi asta pentru că, în acelaşi timp, a crescut, şi mai abitir, populaţia rezidentă oficial a oraşului. Cu peste 3.000 de locuitori, cu acte-n regulă, la modul propriu al cuvântului, doar din mutări (raportul natalitate – mortalitate rămânând relativ echilibrat, spre nul). Mai precis, s-au mutat în Năvodari 2679 de persoane, în 2012, plus alte 556 în primul trimestru al anului în curs. De plecat, n-au părăsit localitatea decât 86! Matei s-a şi aruncat, imediat, la o concluzie triumfalistă: ”Am depăşit şi Mangalia! Suntem a doua localitate, ca populaţie, a judeţului, după municipiul reşedinţă de judeţ, Constanţa! Faptul că lumea vine, nu pleacă, arată că e bine în Năvodari!”. „Binele” din acest oraş, fost industrial, e de discutat, pornind chiar de la datele şi analizele furnizate de serviciile şi departamentele Primăriei (social, de gospodărie comunală, încasări cotravaloare utilităţi şi sevicii publice şi cel financiar-colectări de taxe şi impozite locale).

Bogatul Năvodari, ce... sărac este!

„Săracul nenea Hagi, ce... bogat era!”. Celebrul final din povestioara „Hagi Tudose”, a lui Barbu Ştefănescu Delavrancea, este tocmai potrivit pentru a fi parafrazat, pe invers, ca decentă modalitate de a răspunde entuziasmulului debordant, zicem noi şi excesiv, afişat şi exprimat de edilul Municipiului Năvodari, la încheierea şedinţei de joi a Consiliului Local. Spunem acest lucru pentru că, înainte de efuzinea lui Matei, doar ce se oprise avalanşa de cifre şi analize cu concluzie negativă, referitoare la nivelul de trai al unei (prea) mari părţi dintre năvodăreni. Sintetic, ca să nu o mai lungim, am aflat că (şi) în acest oraş, taxele şi impozitele locale se colectează din ce în ce mai anevoios, bunii-platnici devenind, mai degrabă, o... excepţie, în loc să fie regulă! La fel, facturile curente, pentru utilităţile şi serviciile comunale furnizate populaţiei, de către prestatorii contractuali ai Primăriei (apă şi canalizare, energie electrică şi agent termic, apă caldă, ridicare gunoi) stau, în din ce în ce mai multe cazuri, neplătite cu lunile. Sau cu anii... În schimb, creşte numărul cererilor de ajutor social. Personalul, limitat, ca şi la celelalte servicii, datorită celebrei interdicţii de a se completa schema la vacantarea posturilor bugetarilor din administraţie, nu mai face faţă, la cantina socială, asaltului de noi contingente de oameni care supravieţuiesc doar datorită acelei mese calde oferită, zilnic, de către Primărie! Ba chiar este într-o mare creştere şi numărul cererilor pentru locuinţe sociale. Oamenii nu mai au loc de muncă, iar băncile îi execută silit, pe bandă rulantă, în contul datoriilor pe care le au din vremea când aveau slujbe, deci şi venituri. Chiar o directoare din Primărie se plângea că recuperarea debitelor la fostul „Ecoterm”, societatea de termoficare desfiinţată şi înlocuită cu o alta (alt subiect asupra căruia vom reveni pe larg şi... în profunzimea unor ilegalităţi flagrante, căci am aflat multe, avem probe, numeroase şi de netăgăduit , şi sunt destule de spus, inclusiv spre ştiinţa Parchetelor!), este aproape imposibilă. O cităm, textual: „Băncile execută silit, înaintea noastră! Mai dăm degeaba bani şi la executorii judecătoreşti. Ce să mai ia de la oamenii care au rămas muritori de foame? Pielea de pe ei?...” Însuşi primarul a recunoscut că trebuie să se analizeze fiecare caz în parte, cu mult discernământ, iar unii oameni trebuie scutiţi de la aceste plăţi: „Să lucrăm cu legea într-o mână şi cu ... inima în cealaltă!”. Şi atunci, unde-ii magnetul „binelui”, în oraşul în care cel puţin jumătate din populaţie trăieşte, în extrasezonul turistic (adică... nouă sau zece luni dintr-un an!), din braconaj piscicol şi furt de benzină, motorină, fier vechi ori cartofi (de pe câmpurile cultivate din jur)?! Nu cumva ar fi mai decent să se recunoască că oamenii se mută la Năvodari nu căutând „binele”, ci, pur şi simplu fugind de „mai rău”? Pentru că într-un oraş cu locuitori atât de săraci, şi preţurile sunt mai mici…

Comentarii