ÎN STAMPA CLIPEI(1392)
Pentru că azi este Ziua Limbii române !
ÎN STAMPA CLIPEI
Am fost de faţă
Şi-am vorbit despre tine
Ca despre-o haină ce îmi ţine
Cald cum o taină.
Ceea ce ploaia
În oglinda-i de femeie vedea
Nu era labirintu-n care-ncăpea
Nesfârşitul
Un povestitor
Tăinuit în vechi manuscrise -
Cu pana şi cerneala scrise
Sfioasă-i îndoiala
Că apărat
Cuvântul astfel scris pe apă
N-ar fi. Pe sine-n peşteră se sapă
Omul, spre a se mântui...
Despre scrisoarea
Tocmită împreună, cu nevoi,
N-am mai vorbit. Un car cu boi
Prin veac pornit
Ridică turnuri
’Nalte de colb plutind semeţ
În lung şi-n lat. Vrednic letopiseţ
Deschid... Şi-n celălalalt
Ca-ntr-un izvor
Mă văd. Sporeşte meşteşugul
Bunei deprinderi trasă-n plugul
Brazdei pe întinderi
De glosar.
O caldă prietenie mă-nsoţeşte
Şi-s vrăjit cum timpul sporeşte
În lutul plămădit
Lauda slovei.
Părinţii şcoalei-mi dau puteri
În straiul limbii de mai ieri
Şi sfânt mi-e graiul.
De mă voi pierde
Plecat de-acasă nu-s,
E doar urcarea cât mai sus...
E binecuvântarea
- Un gest al mâinii
Gloduroase, ca o monedă, retopit
În stampa clipei - Drum sorbit
De răstimpuri, precum apa.
’Ndrăzneţ îţi scriu: focul,
Sunetul vântului deplin
Şi zborul prin cuvinte vin
Neşlefuite. Dar tu-mi eşti dorul.
