SECRETIZAREA NEJUSTIFICATĂ A DATELOR OFICIALE DE LA MASACRUL DIN „COLECTIV”(2102)

La jumătatea lunii trecute, mai exact pe 17 decembrie, afirmam în această publicaţie că nu trebuie în nici un caz exclusă ipoteza că tragedia de la clubul bucureştean „Colectiv” a fost provocată de o mână criminală. Că a fost un act terorist. O serie întreagă de lucruri nu se legau. Tot atunci afirmam că această variantă are un grad destul de mic de credibilitate. Era o părere subiectivă, bazată mai mult pe sentimente, decât pe fapte. Anume, pur şi simplu refuzam să credem că poate exista o astfel de minte criminală, care să pună la cale şi să şi realizeze arderea de vii a unor tineri nevinovaţi.
 Ultimile informaţii, apărute în aceste zile, fac să nu mai pară atât de fantezistă ipoteza că focul de la „Colectiv” a fost pus intenţionat. Că, totuşi, a existat o astfel de minte bolnavă. Să vedem în continuare, elementele care ar putea susţine această ipoteză.

QUI PRODEST?

Pare ciudat să ne punem o astfel de întrebare. Cui poate folosi moartea unor oameni nevinovaţi? Şi totuşi, aşa cum veţi vedea, există profitori. Oameni care au tras foloase de pe urma tragediei de la „Colectiv”. Ne este necesară o astfel de analiză pentru că, se ştie, oamenii în general fac anumite lucruri gândindu-le dinainte şi evaluând foloasele pe care aceste acţiuni li le pot aduce. În eventualitatea în care nu a fost un accident, ci un act terorist, trebuie să vedem cui foloseşte el, pentru că astfel se poate face un pas către identificarea posibililor autori sau comanditari.
Primul care ar fi putut trage un profit de pe urma tragediei ar putea fi Gabriel Oprea. La data producerii ei, fostul vicepremier era cufundat în hazna de nu i se mai vedea nici cozorocul de la şapca de general. Vă reamintesc pe scurt: În seara zilei de 22 octombrie 2015, poliţistul de la rutieră Bogdan Gigină a murit în misiune. A căzut cu motocicleta într-o groapă săpată în carosabil, în timp ce deschidea coloana oficială în care se lăfăia Gabriel Oprea. Oprea venea de la cârciumă şi se ducea acasă, aşa că, în conformitate cu legea, nu avea dreptul la coloană oficială, pentru că nu se grăbea nicăieri în interesul serviciului. Au urmat câteva zile de bâlbâieli, de negări din partea lui Oprea şi a MAI, mai întâi că poliţistul nu era în coloană, apoi că era, dar fostul ministru se deplasa legal, se grăbea la minister, pentru ca în final să se afle adevăral, care l-a şifonat rău pe generalul de izmene. Sindicatul poliţiştilor i-a cerut demisia. Ori, un eveniment cu mult mai grav, ar fi putut abate atenţia opiniei publice de la „Cazul Gingină”. Ceea ce s-a şi întâmplat în fapt. Nu s-a mai vorbit despre acest eveniment mai mult decât grav. Mai mult, apariţia lui Oprea, la pungă cu Raed Arafat la faţa locului, îngrijoraţi şi plini de zel, la foarte puţin timp de la producerea catastrofei, trebuia să fi spălat imeginea vicepremierului. Un om bântuit de interesul naţional, încruntat şi încovoiat de tragediile ţării, pe care încearcă să le rezolve.
O altă categorie de profitori sunt cei din conducerea ţării. Demonstraţiile care au avut loc imediat în Bucureşti, au dus la demisia guvernului Ponta. Imediat, Klaus Johannis a scos din joben un premier. S-a văzut clar însă că a fost o încropeală de moment. Câteva dintre propunerile de noi miniştri au căzut, ori înainte de a ajunge în faţa comisiilor de specialitate ale Parlamentului, ori le examenele de validare.

OFIEŢRUL STS DE LA GUVERN: „I-AU PRĂJIT CA LA ROTISOR”

A mai apărut ieri o înregistrare halucinantă. Şi nu a oricui, ci a unui ofiţer superior din STS, însărcinat cu asigurarea bunei funcţionări a comunicaţiilor de la Guvern. Înregistrarea este publică, o discuţie cu un senator PSD, în care ofiţerul afirmă clar că tinerii au fost prăjiţi intenţionat„ca la rotisor”. Mai mult. La Guvern şi la MAI se ştia de tragedia care urma să se producă.
Acest argument trebuie luat însă cu destulă precauţie. Ofiţerul STS de la Guvern era şi un şpăgar nenorocit. Ori, în goana lui după prosteala celor care apelau la serviciile lui pentru a face trafic de influenţă, infractorul s-ar fi putut „da mare”. Ar fi epatat pentru a-i convinge pe şpăguitori că este foarte bine informat, că are acces în cercurile cele mai înalte şi, prin urmare, le poate rezolva problemele. Contra cost, desigur.
Mai trebuie să ne punem întrebarea: De ce tocmai acum au apărut aceste înregistrări cu dialogul sts-istului? Discuţia a avut loc înainte de tragedie, sau după? Este de fapt o făcătură, la care şpăgarul a consimţit să participe pentru că acum se află în arest preventiv şi vrea să-şi uşureze situaţia? Încearcă să folosească şi împotriva procurorilor, aceeaşi tactică pe care o folosea pentru a-şi atrage „clienţii”? Adică să impresioneze cu informaţiile sale foarte secrete, ceea ce denotă faptul că are acces în cele mai înalte cercuri ale puterii? Este posibil.

SECRETIZAREA CARE NU ARE EXPLICAŢII

Deşi de când a apărut înregistrarea pomenită mai sus, se bate monedă pe ea şi este analizată pe toate părţile, nu ni se pare a fi elementul cel mai important în susţinerea ipotezei unui atentat la „Colectiv”. Mult mai importantă ni se pare o secretizare care nu are nici un fel de explicaţie.
Pentru bunul mers al anchetei, s-a decis ca la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Securitate Minieră şi Protecţie Antiexplozivă (INSEMEX) din Petroșani să se efectueze un experiment care să reproducă cât mai exact momentul producerii catastrofei şi minutele de după. Insitutul este unic în ţară şi este autoritatea în materie de explozii a cărei concluzii sunt luate în seamă de instanţă. Un fel de IML al exploziilor.
O dată cu intrarea în horă a INSEMEX, încep problemele. Deşi evenimentul a produs o emoţie vie în rândul opiniei publice, institutului i-a trebuit mai bine de o lună de zile ca să organizeze experimentul. Desigur că nu avem cum să nu ne întrebăm: de ce aşa de târziu? Ce era atât de greu de a se realiza o încăpere, în care să se pună burete izolant de acelaşi tip cu cel din club şi să se aprindă nişte artificii aidoma celor din acea seară nenorocită, să se vadă dacă buretele se poate aprinde sau nu de la ele?
Dar ceea ce ni se pare cel mai grav este faptul că după efectuarea experimentului, INSEMEX a anunţat că nu poate face cunoscute datele sale mai devreme de două luni. De ce atâta tărăgănare? Ce are de lucru INSEMEX aşa de important, încât nu poate analiza mai repede datele care interesează întreaga opinie publică? Că altă explozie majoră la noi în ţară nu am auzit să se mai fi produs.
Mai mult. Directorul instituţiei a anunţat că datele vor fi secrete şi nu vor fi trimise decât organelor de anchetă. De ce atâta secretomanie? Ce este de ascuns opiniei publice?

CE AR TREBUI COMPARAT

Unde credem noi că ar putea să existe o problemă care ar justifica întârzierea. Problemă care ar putea duce la concluzia că focul a fost pus. La Universitatea Politehnică din Bucureşti, un grup de specialişti, de o probitate profesională ireproşabilă, au efectuat şi ei un experiment din proprie iniţiativă. Au aprins o bucată de burete aidoma cu cel din „Colectiv” şi au analizat ce gaze s-au degajat. Ştim că o mare parte dintre victime nu au murit din cauza arsurilor, ci otrăvite cu gaze toxice degajate în urma arderii.
Aceste gaze trebuie comparate cu cele găsite în trupul victimelor la autopsie, la examenul toxicologic. Dacă în trupul victimelor există şi numai un singur gaz toxic în plus faţă de cele rezultate în laboratorul de la Politehnică în urma arderii, atunci a fost mână criminală.