ARBDD Tulcea : GUVERNATORUL DR. GRIGORE BABOIANU TRAGE LINIE!(4268)
Înființată prin Hotărârea primului Guvern al României (prin HG nr. 983/1990) constituit după schimbările politice de după 1989, se spune despre Rezervația Biosferei Delta Dunării (ARBDD) că a constituit, poate, demersul cel mai revoluționar în ceea ce privește destinul uneia dintre cele mai întinse și complexe zone umede din Europa! Existența ei a mijlocit trecerea de la programul de amenajare integrală pentru valorificarea intensivă a resurselor naturale din Delta Dunării, prin îndiguiri și desecări masive, elaborat în 1983 de regimul comunist, la programul de conservarea a biodiversității și dezvoltare durabilă.
Încă de la înființare, denumirea conducătorului ARBDD a fost cea de Guvernator, aceasta, fie și-atât, dovedindu-se stelar-atractiv pentru aventurierii politici fără legătură cu respectiva mâncare de pește. Deoarece în aceste zile tocmai urmează a se retrage din această funcție domnul dr. Grigore Baboianu, un specialist veritabil, cel care, contrazicând portretul robot, se află acum la cel de al doilea mandat de Guvernator, am hotărât să îl abordăm într-o scurtă discuție. Experiența sa profesională și managerială impresionantă (a deținut pe rând următoarele funcții: Director al Institutului de Cercetări şi Proiectări Delta Dunării Tulcea, Director tehnic şi director pentru management ecologic la ARBDD Tulcea, Director executiv adjunct la ARBDD Tulcea, Guvernator al ARBDD Tulcea) precum și calitatea umană, îl recomandă drept un excelent consilier pentru orice înalt funcționar în domeniu. Dar, poate, ar mai trebui să fie ceva, gen nepot de frate, unchi de mătușă, etc.!
Timpul. Domnule Guvernator, despre trecutul Deltei Dunării și al ARBDD cititorii noștri su fost obișnuiți să fie ținuți la curent. Cum ar suna viitorul, după regretabila dumneavoastră retragere?
Grigore Baboianu. Desigur că va suna bine, dacă nimic neprevăzut nu se va întâmpla. Aceasta, deoarece după elaborarea și implementarea mai multor programe de gestionare a zonei, în anul 2015 a fost aprobat Planul de management al RBDD, iar în 2016 a fost aprobată Strategia de Dezvoltare Durabilă în Regiunea Deltei Dunării (SDDDD). Aceasta din urmă stabilește principalele direcții de dezvoltare a comunităților din Delta Dunării și din regiunea adiacentă pentru perspectiva mai îndelungată a anului 2030. Strategia își propune să creeze un echilibru între protejarea valorilor naturale și culturale unice ale RBDD și îndeplinirea aspirațiilor locuitorilor din regiune pentru îmbunătățirea condițiilor de viață și identificare unor oportunități economice mai bune.
Timpul. Ce ar însemna această Strategie?
Grigore Baboianu. Cei cinci piloni ai Strategiei derivă din cele două mari obiective strategice cu privire la Delta Dunării: protejarea mediului și dezvoltare economică durabilă în regiune. Ea își propun să dezvolte obiectivele și intervențiile sectoriale identificate în cadrul consultării comunităților locale, adică, în ordine: protejarea bunurilor de mediu și a resurselor naturale (Pilonul I), îmbunătățirea economiei locale (Pilonul II), îmbunătățirea conectivității (Pilonul III), asigurarea serviciilor publice (Pilonul IV), promovarea eficienței, accesibilității și sustenabilității (Pilonul V).
Timpul. Vă rugăm să detaliați!
Grigore Baboianu. Să detaliem! Este evident că principalul avantaj comparativ pe care îl deține această regiune este reprezentat de bogăția mediului înconjurător care, chiar dacă impune constrângeri anumitor activități economice - din păcate! - oferă în schimb oportunități semnificative pentru a aduce un plus de prosperitate comunităților locale din regiune.
Primul pas important care trebuie făcut (și la asta se lucrează, deja, de mai mulți ani) este restaurarea mediului natural (I), parțial afectat de activitățile antropice în ultimii 50 de ani, precum și îmbunătățirea managementului patrimoniului natural și cultural și al resurselor naturale regenerabile. Pe termen lung, durabilitatea va depinde mult de oamenii locului care vor juca un rol activ în misiunea de protecție și administrare în parteneriat cu ARBDD.
Referindu-ne la îmbunătățirea economiei locale (II), în condițiile specifice zonei, este evident că trebuie realizată prin promovarea avantajelor naturale locale (diversitatea biologică deosebită, împletită cu diversitatea culturală a comunităților locale!), care pot oferi oportunități economice extrem de atractive în domeniul dezvoltării turismului, cu beneficii colaterale pentru activitățile tradiționale de pescuit, acvacultură, agricultură ecologică, meșteșuguri tradiționale (mă gândesc la, de exemplu, construirea de lotci tradiționale, scule de pescuit, împletituri din papură și nuiele de răchită sau salcie, artizanat, etc.); de asemenea, prin diversificarea atracțiilor și programelor pentru vizitarea RBDD și pentru recreere, care vor conduce atât la creșterea numărului vizitatorilor, cât și a duratei șederii acestora în Delta Dunării, generând astfel venituri suplimentare populației locale, nu numai din interiorul zonei, dar și celei din localitățile învecinate.
Îmbunătățirea conectivității și accesibilității (III, V), este un deziderat important în special pentru comunitățile din perimetrul RBDD, având în vedere specificul natural al zonei (circulație preponderent navală), dar și în ceea ce privește accesul vizitatorilor din România sau din alte țări către această zonă deosebit de atractivă. Îmbunătățirea conectivității și mobilității interne trebuie să țină cont de cerințele comunităților locale privind accesul la sănătate, educație, cultură, dezvoltarea afacerilor, etc., prin promovarea și implementarea unui proiect complex care să realizeze acest deziderat prin găsirea soluțiilor optime de circulație navală, terestră sau chiar aeriană (de ce nu?), adaptate la specificul natural al zonei dar și la statutul de zonă protejată de importanță comunitară și internațională, cu impact foarte redus asupra habitatelor și ecosistemenlor naturale.
Îmbunătățirea serviciilor (IV), de bază (apă potabilă, canalizare, gestionarea deșeurilor, etc.) și accesibilitatea locuitorilor Deltei Dunării la aceste servicii, sunt condiții obligatorii atât pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare economică și socială, dar și a celor de protecție a mediului și de aceea soluționarea discrepanțelor majore dintre diferite comunități referitoare la serviciile de apă potabilă și salubrizare sunt prioritare.
Toate acestea reclamă, însă, existența de neînlocuit, a unui factor important care poate ajuta la implementarea obiectivelor Strategiei și care este reprezentat de creșterea capacității autorităților publice locale de administrare a patrimoniului local, în vederea creșterii veniturilor, precum și de gestionare a resurselor financiare realizate! Acest deziderat poate fi realizat și prin descentralizarea gestionării contractelor de concesionare a terenurilor din domeniul public de interes județean și local, dar nu e suficient! Este necesară, deasemenea întărirea parteneriatului dintre autoritățile locale și ARBDD în vederea dezvoltării unui management armonizat al tuturor intereselor.
Timpul. Toate acestea presupun costuri, finanțări.
Grigore Baboianu. Sigur, după cum e normal! Finanțarea proiectelor prevăzute în cadrul acestei Strategii este prevăzută din fondurile Uniunii Europene printr-un mecanism financiar special aprobat de Comisia Europeană pentru Regiunea Deltei Dunării: Investiții Teritoriale Integrate (ITI). Acest mecanism, care va fi pus în aplicare de către Asociația pentru Dezvoltare Intercomunitară Delta Dunării din Tulcea (ADI-DD) este prevăzut să asigure utilizarea rațională, sinergică și eficientă a fondurilor alocate prin programele operaționale sectoriale gestionate de către Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurile Europene și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, anume prin: Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM), Programul Operațional Regional (POR), Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Marine (POPAM), Programul Operațional Asistență Tehnică (POAT), Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA), Programul Operațional Capital Uman (POCU), Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR).
Timpul. Cum, în ce fel, va fi prezentă ARBDD în această Strategie, printre atâtea ministere și programe?
Grigore Baboianu. Participarea ARBDD în implementarea Strategiei (SDDDD) este axată, desigur, pe componentele legate de conservarea patrimoniului natural din perimetrul RBDD și pe promovarea conceptului de dezvoltare durabilă, conform atribuțiilor sale, stabilite prin legislația națională, și a Planului de management aprobat. În acest scop au fost propuse alte câteva proiecte specifice, aflate în diferite stadii de elaborare.
În primul rând, ca să răspund cocret la întrebarea dumneavoastră, este necesară revizuirea Planului de management și a Regulamentului RBDD, având în vedere faptul că în ultimii ani a crescut complexitatea obiectivelor de management, ca urmarea înființării unor noi zone protejate în cadrul Rețelei Natura 2000, precum și a necesității cartografierii tu-tu-ror habitatelor naturale din perimetrul RBDD! Pentru acest proiect, a fost deja elaborată cererea de finanțare și transmisă Autorității de Management a Programului Operațional Infeastructura Mare – Axa Prioritară IV.
Tot în cadrul acestui program vor fi realizate și alte proiecte considerate în primă prioritate, foarte importante pentru gestionarea RBDD legate de dezvoltare și perfecționarea activității de monitoring: realizarea sistemului de monitorizare și modelare hidraulică în RBDD și dezvoltarea lucrărilor de reconstrucție ecologică, în primul rând pentru îmbunătățirea regimului hidrologic: îmbunătățirea condițiilor hidrologice în habitatele naturale acvatice din RBDD, pentru conservarea biodiversității și a resurselor halieutice în complexele lacustre naturale. Prin aceste proiecte se va realiza, în primul rând, modelul hidraulic al Deltei Dunării și apoi, pe baza acestui model, vor fi realizate lucrările pentru îmbunătățirea condițiilor hidrologice în toate cele șapte complexe lacustre naturale ale Deltei Dunării: Somova-Parcheș, Șontea-Furtuna, Matița-Merhei, Gorgova-Uzlina, Roșu-Puiu, Dunavăț-Dranov și Razim-Sinoie.
Mai sunt prevăzute, deasemenea, și alte trei proiecte, prin care vor fi adoptate măsuri pentru asigurarea unui statut favorabil de protecție și conservare a habitatelor și speciilor periclitate din RBDD în context internațional, dezvoltarea stației de monitorizare a peștilor migratori (sturioni și scrumbie), precum pentru asigurarea unui statut favorabil de conservare pentru salvarea de la extincție a populației de nurcă europeană – Mustela lutreola (specie de interes comunitar, critic periclitată) din România.
Timpul. Vă mulțumim și dorim celor cu adevărat interesați șansa de a vă avea consilier!
