Poemul zilei(208)
Aruncă poemul pe ușă afară
Raymond Souster
Aruncă poemul afară cu orice preț,
intră prin fereastra deschisă dacă trebuie,
și smulge-l chiar de pe masa poetului,
apoi plimbă-l în grădină, ridică-l
printre delicatele ghirlande galbene ale salciei,
ordonă-i să nu mai ponegrească, să nu mai blesteme
la miezul nopții, să nu mai scâncească încet
la orele mici fără sfârșit,
să nu mai tremure în magazia rece din inima iernii,
spune-i să cânte din nou, tare și-apoi mai tare,
așa fel ca să iasă afară toți vecinii,
dar cui îi pasă,
cere-i să ia o înfățișare mai umană, mai sensibilă
cu permisiunea de a fi chiar și sentimental
între orele nouă și cinci,
apoi lasă-l să plece, străin într-o lume proaspătă, verde,
să umble pe jos, printre straturile de flori,
lasă-l să meargă să spună bun-venit fiecărei păsări
care poposește pe potolitul dud sterp.
(din volumul Înțelegând zăpada. 60 de poeți canadieni de limbă engleză, traducere, prefață, prezentări și antologări de Virgil Teodorescu și Petronela Negoșanu, Ed. Univers, 1977).
