Unde s-au dus...

                                Tit Schroeder

 

Unde s-au dus, cei care au fost băieți împreună cu noi
și cu noi s-au jucat cu bile de sticlă, de lut și de fier,
cu mingea, titirezul, cercul, au făcut schimburi și s-au certat,
și au tras clopotul și duminica au fost ministranți
și au făcut multe năzbâtii?

 

Ah! Joia dinainte de carnaval eram sârguincioși
am cerșit miere, slănină și ouă și am așteptat să ni se coacă
prăjiturile de petecere: învârtite și gofre și gogoși –
și în săptămâna mare ne-am dus cu zgomot cu scârțâietoare.

 

Unde s-au dus indienii, hoții și vardiștii,
care și-au avut în tufișuri și peșteri ascunzătorile și comorile lor,
care cu noi au păscut vaci – au furat mere,
au copt cartofi și cu poftă apoi au mâncat?

 

Unde s-au dus, băieții care ne-au dat sârmă, cauciuc
pentru praștie, arc și săgeți și ne-au arătat
cum cu nuiele, alun și cu soc poți face
un fluier, fluieraș, un corn sau o pușcă?

 

Unde s-au dus, cei care ne-au învățat jocul de popice
și de cărți și ne-au calicit
și cu bița ne-au luat în Oesling, la Mosela
și la bâlci și la hram din sate vecine?

 

Unde s-au dus ei ce au fost băieți împreună cu noi?
S-au împrăștiat, sunt răspândiți prin țară
și alții și mai departe au plecat – și ne așteaptă pe noi –
care doar am fost băieți împreună cu ei.

 

(din volumul ,,Scrie acum, scrie”, Antologie de poezie luxembrugheză, traduceri din luxemburgheză și franceză de Philippe Blasen și Nora Chelaru, traduceri din germană de Michael Astner, traduceri din engleză și franceză de Monica Moroșanu, Ed. Casa Cărții de Știință, 2015.)