Poemul zilei(83)
PE-O BARICADĂ
VICTOR HUGO
Pe-o baricadă, printre pietroaie 'nsângerate
De crimă – și de-un sânge nevinovat spălate –
Cu oameni laolaltă fu prins un băiețel.
,,Și tu ești dintre-aceia? – ,,Și noi”, răspunse el.
,,Ei, – zise ofițerul – atunci s-aștepți la rând
Să te'mpușcăm”. Băiatul văzu străfulgerând
Și bunii lui prieteni căzând pe neașteptate.
Îl întrebă copilul pe comandant: ,,Se poate
Să duc întâi acasă ceasornicul, la mama?”
,,Tu vrei să fugi” – ,,Ne 'ntoarcem” îi cam apucă teama
Pe derbedei: ,,Și unde stai tu?” – ,,La puț, colea,
Și mă întorc pe urmă, îndată, veți vedea”.
– ,,Hai du-te!” Și copilul plecă – truc grosolan –
Și râseră soldații și domnul căpitan
Amestecând cu râset al morții horcăit.
Dar nu mai râse nimeni. Copilu'ngălbenit,
Ca Viala* de mândru, reapăru deodată,
La zid veni el singur și spuse tare: ,,Iată!”
Îi fu rușine morții,.. copilul fu iertat.
Copile, în vârtejul ce trece ca turbat,
Amestecând și bine, și rău, eroi și fiare,
Eu nu știu ce te 'mpinge în lupta asta mare,
Dar știu că al tău suflet sublim e și deschis.
Tu faci, viteaz și mândru, prin fundul de abis,
Doi pași, unul spre mamă și altul către moarte.
Copilu-i pur, iar omu-i cu remușcări deșarte;
De ce-a fost pus să facă, nu-i el cel vinovat.
Copilu-i vașnic, mândru, și el a preferat
Vieții, aurorei, hârjoanei, fugii, fricii
Și primăverii – zidul la care-s morți amicii.
Să simți pe a ta frunte al gloriei fior.
În Grecia străveche, prieten, Stesichor,
Te-ar fi luat să aperi o poartă din Argos,
Și ți-ar fi spus Cinegir: ,,Tu nu ești mai prejos!”
Și-ai fi admis în rândul efebilor, copile,
De Tyrtéeu la Messena, la Teba de Eschile.
Săpa-vor al tău nume în bronzul cel mai fin,
Vei fi din cei pe care, pe-o zi cu cer senin,
Când trec lângă fântâna cu salcie pletoasă,
O fată care poartă pe umeri, maiestoasă,
Căldarea 'n care-adapă ea bivolii greoi,
Pe gânduri e va 'ntoarce privind lung înapoi.
(traducere de Demostene Botez)
(din volumul Versuri, ediție îngrijită de Mihai Beniuc, Editura de Stat Pentru Literatură și Artă, 1952)
*Joseph Viala, copil erou al revoluției franceze. În 1793 a tăiat cablurile pontoanelor care ar fi permis regaliștilor să treacă râul Durance.
