Spun încă ceva

                                      Enrique Bancs (Argentina)

 

Să vedem aceste hârtii
căci moartea se-apropie și
se cuvine ca omu-nțelept
să-și țină socotelile limpezi.

Să vedem aceste hârtii
azi, în cețoasa-nserare;
socotelile, cu gravitate
le fac azi, în zi fără soare.

Cezarului sestertul i-am dat
însă, prieteni, Cezarul,
în plină amiază, tâlharul,
și de dreptul meu m-a prădat!

Cu dragoste, zile-ndelungi,
puternică spadă-mi făcui,
dar bună, nici să-mi iau sânge,
în vreme de pace ea nu-i.

Văile iluziilor mele
vară și iarnă-am arat.
Strămoșul vechiului plug –
inima mea – le-a arat.

Asta e tot. Aș dori
să dorm pe vecie. Adio!
(O voce care nu se știe de unde vine)
– Prietene, lasă astea, nu vezi
Că soarele-n zare răsare?

 

(traducere de Teodor Balș)

(din volumul Jesualdo, Antologia poeziei latino-americane, Editura Pentru Literatură Universală, 1961)