Vinul de taină

                             Robert Sabatier

 

Eu beau un vin nociv, un vin de slavă,
Și orice vătămare voi cânta.
Mi-adoarmă, dar, pe buze ce-i otravă,
Un râs verzui va scri splendoarea mea.

Sunt vùltur, umbra-mi ajunge zborul meu trufaș.
Îngrop cadavrul zilelor în mine,
Doresc un timp curat ca un oraș.

Sunt un somon, oceanele străbat.
Îmi trebuie o sută de pumnale pentru-o fulgerare.
Când să revăd izvorul viu, mi-e dat?
Vin rănilor, fidel, spre-ntâmpinare.

Beau vin nociv, de lacrimi, mă desfăt,
Ca să mă-mbăt privesc a vieții-mi carte,
Sunt vùltur și somon, și mă îmbăt
De ceruri obârșind, de fluvii vechi de moarte.

 

(din volumul bilingv francez-român Prințul, poeme alese, traducere și prefață de Tașcu Gheorghiu, Ed. Univers, 1974)