Singurul prun de pe deal

                                         Silvia Bitere

 

eram ca un sâmbrure prins în pământ
câd am pus urechea la adăpost
să nu aud cum cresc

și pierdeam vremea prin livezi
fluiera hoinăream tot ce întâlneam
până și întâmplarea
uitarea din altă viață
iz crud

așa formasem o așezare în mine
uneori mutul vorbea din scripturi
atunci îmi duceam din gânduri
pe un pod
departe

odată am fost și eu acolo prin lume
se umbla cu secerișul și cu inima la vedere
dacă muream din prea multă iubire
ne ascundeam fiecare în căciula celuilalt
ca să nu simțim gust pe trup

aceasta poate fi o poveste
dar eu am numit-o singurul prun de pe deal

 

(din volumul Să spunem puțin lucrurilor pe nume, Ed. LIMES, 2016)