Șoimul 

                    Principatul Qin

 

Vâslește șoimu-n zboru-i avântat,
Peste bogatele păduri din nord.
Lipsiți sunt ochii mei de-un om plecat,
Dar dragoste mai aprigă îi port.
De ce, de ce doar inima-mi ascult? 
Cât m-ai uitat pare un veac de mult!

Mic stejăriș tânjește înspre culmi.
Prin văi cresc împăcați cu sine ulmi.
Lipsită sunt de un dor pierdut prin lumi
Și bucuria inimii e scrum.
De ce, de ce în inimă m-ascund?
Cât m-ai uitat pare un veac afund!

Sălbatici pruni s-au îndesit pe munți.
Pe văi și perii sunt la fel de mulți.
Lipsită sunt de doru-mi fără punți 
Și-s ca bețivii inimii pierduți .
Dece, de ce să te iubesc atât?
De mult uitat, nici n-am să aflu cât!


(din volumul Cartea poemelor shijing. Selecție, traducere din limba chineză, prefață și note de Mira și Constantin Lupeanu. Editura Albatros, 1985)