Halina Poświatowska
(1935-11967)

   *
*      *

nu reușesc să fiu doar om
există în mine un șoricel speriat
și o nevăstuică adulmecând mirosul sângelui
e și frică și vânătoare 
carne acoperită de păr
sunt și gânduri

nu știu să fiu doar copac
creșterea insistentă nu e unicul meu 
țel
nici întărirea ramurilor 
nici fructul
nici floarea

prin curiozitate am tăiat scoarța
am șlefuit boabele de rășină întărită
țesutul viu îl schimb în fiecare zi 
în srălucitorul putregai al cuvintelor

prin cuvinte 
mă plâng de suferințele mele
ca și cum lirica ar fi o cheie
cu care s-ar putea deschide 
raiul încuiat acum multe secole

 

(din volumul Când vreau să trăiesc țip • Poeme alese. Traducere din limba polonă de Ioana Diaconu-Mureșan, Editura Tracus Arte, 2022)