România nu mai are, începând de ieri, 22 de milioane de locuitori, ci cu câteva milioane în plus. Cum s-a întâmplat acest lucru? Ieri s-a votat în Camera Deputaților, camera decizională, un proiect de lege privind pentru modificarea şi completarea Legii nr.299 din 13 noiembrie 2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni. Oricum s-ar numi ei în mod tradițional și orice etnie și-ar aroga, de acum vor fi tratați, conform legii, ca români.

Inițiatorul legii, senatorul Badea Riceard Viorel, spun, în expunerea de motive, că unul dintre obiectivele prioritare ale statului român îl constituie sprijinirea păstrării, afirmării şi dezvoltării identităţii etnice, culturale, lingivistice şi religioase a românilor din afara ţării. El afirmă că legea amintită mai sus nu este explicită în ceea ce priveşte sintagma „românii de pretutindeni”. Dă şi un exemplu. La recensământul din 2002, efectuat însă pe teritoriul României, în etnia română s-au autoinclus şi 24.645 de persoane care s-au declarat aromâni şi 1.298 care s-au declarat macedoromâni. Au făcut acest lucru, spune iniţiatorul legii, pentru că se consideră români din sudul Dunării, ca şi dobrogenii. Citează şi lucrarea de doctorat a unui profesor german, Thede Kahl, realizată în anul 1998, a cărei concluzie este că între 70 şi 75% din aromânii din Dobrogea nu se consideră sau nu vor să fie consideraţi minoritate etnică.

Legea propune ca toate denumirile care fac referire la românii de pretutindeni (incluzând aici nume ca aromâni, armâni,vlahi, valahi, macedo-români, etc) să fie recunoscute ca fiind ale grupurilor de persoane care aparţin românilor. Scopul: dezambiguizarea şi o mai bună alocare a resurselor bugetare către aceste grupuri.
Legea a fost votată cu 293 voturi pentru, 5 abţineri şi două voturi împotrivă. Printre semnatarii schimbării legislative se numără şi senatorii constănţeni Puiu Haşotti şi Mircea Banias.

Cine se opune

Nu toţi parlamentarii sunt însă de acord cu această lege. Costică Canacheu, aromân, a declarat, în faţa colegilor parlamentari: „Am să spun că vă iubesc şi, cu siguranţă, am să-mi recâştig numele meu de armân, de macedo-vlah, de rrămân, de fărşerot. Am să-mi recâştig numele, pentru că această lege, votată la Bucureşti cu numai două voturi împotrivă, este împotriva tuturor reglementărilor europene, convenţiilor privind drepturile omului, a Consiliului Europei, a tuturor acelor lucruri pe care statul nostru le-a semnat. Stat al nostru care prin delegaţia la Consiliul Europei a iniţiat, a susţinut şi a adoptat Recomandarea 1333 care se referă la limba şi cultura aromânilor. Astăzi, îi desfiinţaţi pe aromâni, rrămâni, fărşeroţi, cuţovlahi, armâni, cum le mai ziceţi acolo, în textul de lege şi le spuneţi în felul următor: sunt români de pretutindeni. Adică, dumneavoastră sunteţi români şi eu sunt român de pretutindeni. Nu, domnilor, cultural şi lingvistic sunt român, m-am născut, m-am educat aici. De origine etnică sunt armân. Asta este realitatea, acesta este adevărul şi adevărul va ieşi la suprafaţă. Vă mulţumesc şi vă declar încă o dată: vă iubesc"

Dezbatere pe Facebook

Votarea modificărilor legislative a creat o adevărată dezbatere pe Facebook. ”Uite, așa a ajuns România la 30 de milioane de persoane”, spune un utilizator. ”Rămâne promulgarea. Plus, ar fi și sesizarea Curții Constituționale, dacă se poate demonstra că o majoritate a comunității respective nu se identifică cu un statut atribuit ei prin forța statală. Plus sesizarea Comisiei Europene și a organismelor internaționale. Etc.”, spune un altul. În general, toți cei care au postat în legătură cu subiectul se opun noii modificări. Mai mult, se spune pe Facebook că la recensământul din 2011 mulți aromâni s-au înregistrat drept români.