UNDE NE-AU DISPĂRUT ALEGĂTORII?(1941)

Nici nu a început campania electorală pentru alegerile parlamentare din toamnă şi deja la orizont se conturează un scandal monstru.

Nu mă refer la arestările făcute de DNA şi la dosarele penale încropite, sau la controlul judiciar ori băgarea în arest la domiciliu a oricui vrea să candideze în afara PNL. Nici la datul la gioale în interiorul partidelor, între politicieni care până mai ieri jucau ţinându-se de gât, hora prieteniei, pentru a prinde un loc cât mai sus pe liste. Nici la celelalte măgării de care este plină scena politică românească.

De astă dată, nu este vorba doar de păreri azvârlite pe gaura gurii, nici de „suspiciuni rezonabile”, nu sunt nici turnătorii ordinare, nici afirmaţii care nu se bazează pe nici un fel de probe. Adică întreagă acea apă de ploaie cu care se încearcă prostirea electoratului.

De astă dată e clar, limpede, cu cifre comparabile, ca la matematică. Despre ce este vorba.

Ca să nu mai supere alegătorii din diaspora, care au contribuit decisiv la alegerea lui Klaus Johannis în 2014, „guvernul meu” s-a gândit să facă în aşa fel ca votul celor care locuiesc în străinătate să fie lin şi fără dureri. Să nu mai fie oamenii nevoiţi să stea la cozi interminabile, să facă scandal sau şi mai rău, să se bată cu forţele de ordine din ţara respectivă, chemate în ajutor pentru că erau luate cu asalt ambasadele şi consulatele.

Aşa că Ministerul de Externe a înfiinţat Registrul electoral. Care la ce e bun? E bun pentru: „Înscrierea în el a cetățenilor români din străinătate care vor să voteze prin corespondență la alegerile parlamentare din acest an sau vor să solicite înființarea unei secții de vot în localitatea de reședință/domiciliu", după cum precizează site-ul MAE, care are şi o reclamă mare care îndeamnă cetăţenii să se înscrie în respectivul registru.

Şi acum vine surpriza.

Azi, 14 septembrie, a fost ultima zi de înscriere în acest registru. Comunicatul Autorităţii Electorale Permanente (AEP), ne pune însă pe gânduri: „ AEP anunță că au fost validate 9.116 cereri de înscriere în Registrul electoral depuse de alegătorii români cu domiciliul sau reședința în străinătate. Dintre cele peste 9.000 de cereri, 6.673 menționează opțiunea pentru votul prin corespondență, iar 2.443 pentru votul în secțiile de votare. Cererile cu opțiunea pentru votul prin corespondență au fost depuse de cetățeni români cu domiciliul sau reședința în 2.209 localități din 44 de țări, iar cele cu opțiunea pentru votul în secții — de cetățeni români cu domiciliul sau reședința în 496 de localități din 33 de țări”.

Cu alte cuvinte, ceva mai mult de 9.000 de alegători s-au înscris. Şi restul?

Am văzut cu toţii în toamna lui 2014, imaginile apocaliptice în care mii de concetăţeni, pe toate meridianele globului, strigau, manifestau, luau cu asalt reprezentanţele diplomatice ale României, pentru că li se împiedica pătrunderea la urne, ca să voteze. Şi pe bună dreptate făceau scandal, pentru că era un drept al lor pe care au înţeles să şi-l apere.

Întrebarea este, unde au dispărut aceşti entuziaşti, gata să se ia de piept inclusiv cu forţele de ordine pentru a li se permite să-şi exprime opţiunea electorală. Că numai la o singură secţie de votare din străinătate, erau în stradă, strigând şi protestând, peste 9.000 de alegători indignaţi.

Acum abia de s-au adunat 9.000, din toată lumea. Dintre care puţin peste 2.000 vor să meargă la urne.

Ce-i drept, Europa unde trăiesc aceşti compatrioţi ai noştri a fost zguduită, din 2014 şi până astăzi, de o serie de catastrofe. În atentatele de la Nisa, au murit şi români. La cutremurul din centrul Italiei, la fel, au murit şi români.

Dar, să fi murit atât de mulţi, câteva zeci de mii, încât din mulţimile care asaltau urnele în 2014 să nu mai fi rămas decât ceva mai mult de 9.000 de alegători?

Unde să fi dispărut restul? Că în ţară nu s-au întors. România se depopulează cu fiecare lună care trece şi visul oricărui tânăr care ia viaţa în piept este să plece să muncească în străinătate. Mai rău ca pe vremea lui Ceauşescu, când Iugoslavia ni se părea tărâmul făgăduinţei.

Să fi plecat de pe planetă? Nu cred, pentru că în ultima vreme nu s-au mai lansat rachete cu echipaj uman. Iar ultima, care urma să plece pe orbită de la Cape Canaveral - Florida, în timpul alimentării a explodat, făcând praf şi un satelit al Facebook. Să fi fost românii noştri atât de ataşaţi de reţeaua de socializare încât, dacă nu mai pot vota pe FB, nu mai votează deloc?

Şi ce te faci că în străinătate, nici nu merge cu tehnica votului din cimitir, că te trezeşti la urne cu morţi de alte naţionalităţi, fără drept de vot pentru România.

Dincolo de aceste presupuneri, rămâne o întrebare care sigur va stârni scandal.

Cum se face că acum nu s-au înscris în Registrul electoral decât puţin peste 9.000 de alegători din toată lumea, iar în 2014 erau 9.000 doar la o singură secţie de votare din străinătate?