Migjeni
(1911-1938)
Cântecul tinereții
Cântă-ți tinerețe, cântul, cel mai sfânt și mai frumos.
Cântecul ce-ți clocotește-n inimă, vijelios.
Bucuria ta de viață să țâșnească tot mai tare,
Nu-i mai ridica zăgazuri pe fireasca ei cărare.
Cântă-ți tinerețe, cântul, cel mai sfânt și mai frumos.
Te-a cuprins cu gingășie, ți-a pătruns în piept duios
Dragostea, cu focu-i sacru, simți divina ei dogoare,
Ți-e ființa răscolită de-nspumata ei vâltoare.
Cântă! Zâmbetul să-ți fie de copil curat și sfânt!
Glasul tău să se izbeasă de a cerului tărie,
Pizmă stelele purtându-ți, să se-ntoarcă pe pământ.
Ne ești dragă, tinerețe, cum ni-i bolta înstelată!
Cântă, tinerețe! Cântă-ți imnul sfânt de bucurie!
Bucură-te, tinerețe! Râzi: a ta e lumea toată!
(traducere de R. Polizu-Micșunești)
(din Antologia poeziei albaneze. Responsabil de carte Romulus Vulpescu, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, 1959).





Nu sunt încă comentarii aprobate.