Valentin Roșca

(1925-1987)


Nud

O, linia spinării tale! Lină

Alunecare-a lacrimii în vid,

Făgaș al unui șoim de cer avid

Și-al unui tril duios de piculină.



Grădini înalte porțile-și deschid,

Iar bunii elfi sfielnic se înclină

Când trupul tău își scaldă în lumină

Drăgălășia de copil candid.



Și mă apropii cu înfrigurare

De patima pe care mi-o arăți

Prin semne aspre și icoane clare.



Ci eu, datornic ca și alte dăți,

Nu preget să durez din pietre rare

Un templu-acestei vii deplinătăți!



(din Antologia poeziei românești din Basarabia (1770-2020). Selecție, studiu introductiv și note biobibliografice de Nicolae Leahu, Intreprinderea-Editorial-Poligrafică Știința, 2021).