August von Platen-Hallermünde
(1796-1835)
Favoarea fericirii-o simți, în toate
Favoarea fericirii-o simți, în toate,
Doar când culegi doar tu, cu mâna, floarea,
Doar când, rostindu-l, pui în vers suflarea:
Totul e mort, doar inima ta bate.
Umbrarele ce-mi picură răcoarea,
Când tu lipsești, îmi par întunecate;
Și-acestor boabe dulci, de must umflate,
Doar mâna ta le varsă-n piept licoarea.
Fără de tine, nu e fericire.
Frumosul vine doar să mă distragă,
Întreag lume-mi pare-abia un mugur.
Dar de mă strângi, statornic în iubire,
În suflet mi se-ntoarce lumea-ntreagă,
Și chiar de lucrul cel mărunt mă bucur.
(în românește de Ștefan Augustin Doinaș)
(din Antologia poeziei romantice germane. Antologie și prefață de Hertha Perez, Editura Pentru Literatură Universală, 1969).





Nu sunt încă comentarii aprobate.